Cazul tinerei Luiza Melencu, una dintre cele două adolescente dispărute în dosarul Caracal, rămâne și astăzi învăluit în controverse și contradicții juridice. Deși Gheorghe Dincă a fost condamnat definitiv pentru uciderea sa, lipsa unui certificat de deces menține dosarul oficial deschis, iar Poliția Română o consideră în continuare dispărută.
Această situație inexplicabilă a generat un conflict între poziția IGPR și cea a DIICOT, expunând incoerențele unui sistem judiciar care pare incapabil să clarifice statutul unei victime, ani buni după ce faptele au fost comise.
Un paradox juridic fără precedent: Luiza Melencu, vie și moartă
Cazul Luiza Melencu continuă să sfideze logica juridică și să expună vulnerabilități grave în sistemul de justiție românesc.
Deși autoritățile au decis, în instanță, că adolescenta a fost ucisă de Gheorghe Dincă, Poliția Română o caută în continuare, întrucât nu a fost emis niciun act oficial care să-i ateste decesul.
Conform unui răspuns oficial oferit de IGPR pentru Fanatik, cazul nu poate fi închis. Numele Luizei apare și astăzi pe lista persoanelor dispărute, fiind tratat ca atare din punct de vedere legal.
Inspectoratul General al Poliției Române a explicat clar motivul acestei situații fără precedent.
“Potrivit art. 53 din Noul cod civil, cel dispărut este socotit a fi în viață dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă”, transmite instituția.
Așadar, fără un certificat de deces sau o sentință civilă definitivă, cazul rămâne deschis.
DIICOT susține că Luiza este moartă, dar nu există probe ADN clare
Pe de altă parte, judecătorii Curții de Apel Craiova au admis teza DIICOT, potrivit căreia Luiza Melencu ar fi fost ucisă și arsă într-un butoi, la fel ca și Alexandra Măceșanu.
În sentința motivată, se menționează că fragmentele osoase descoperite într-o pădure din apropierea Caracalului au aparținut, “cu certitudine”, Luizei.
”Fragmentele osoase umane, ridicate de la liziera de pădure la care organele de urmărire penală au fost conduse chiar de inculpatul Dincă Gheorghe, cu certitudine, conform materialului probator administrat, au aparţinut victimei Melencu Luiza Mihaela”, se menționează în sentință.
Inculpatul Gheorghe Dincă ar fi condus anchetatorii la acel loc, unde a fost descoperit un sac cu resturi arse.
Totuși, raportul medico-legal al INML contrazice această certitudine aparentă. Specialiștii au subliniat că nu s-a putut obține ADN uman din fragmentele osoase analizate. Motivul: distrugerea avansată a probelor prin combustie.
“Prin Raportul de expertiză medico-legală prin examen ADN s-a concluzionat că analiza probelor de os reprezentate de elemente dentare și fragmente de os lung găsite cu ocazia cercetării la fata locului la liziera pădurii de la marginea DN6 km 68+250, de pe raza localității Caracal, județul Olt, nu a condus la evidențierea de ADN uman si nici a unui profil ADN care sa servească la identificarea unei persoane, cel mai probabil datorita cantității extrem de mici de material genetic și degradării excesive a acestuia în condițiile expunerii la factori fizico-chimici extremi (combustie avansata).
Ca urmare a arderii intense a oaselor scheletului şi a distrugerii mecanice a resturilor de oase rămase în urma incendierii, în fragmentele osoase descoperite la data de 05.08.2019, în liziera de pădure, loc indicat chiar de către inculpatul Dincă Gheorghe, nu s-a putut fi relevat material genetic”, se arată în documentul citat în dosar.
De ce Alexandra a fost declarată moartă, iar Luiza nu?
Diferența dintre cele două cazuri stă în existența unui certificat constatator de deces pentru Alexandra Măceșanu. În cazul acesteia, autoritățile au emis actul în urma unei expertize ADN asupra unor resturi găsite în butoiul din curtea lui Dincă.
Aceasta este explicația oferită de IGPR pentru faptul că Alexandra nu mai apare ca dispărută în baza lor de date.
„Menționăm faptul că în cazul dispariției celeilalte minorei, la data de 24.12.2019, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” a emis certificatul medical constatator al decesului nr. 4 din 19.12.2019”, se mai arată în răspunsul IGPR.
Luiza, însă, nu are niciun act oficial care să ateste decesul, astfel că Poliția este obligată să continue acțiunile de căutare.
Această realitate juridică complicată ridică întrebări despre funcționarea sistemului și despre echitatea aplicării legii în situații similare.
Declarații schimbătoare, probe incerte și personaje fictive
În absența unor dovezi clare, condamnarea lui Gheorghe Dincă pentru uciderea Luizei s-a bazat pe o combinație de fragmente osoase arse și declarații contradictorii.
Dincă a mărturisit crima, apoi s-a răzgândit, susținând că Luiza a fost traficată de persoane pe care le-a numit Petruța și Ștefan.
„În plus a adăugat că la domiciliul său Luiza s-ar fi plâns Petruței de traiul ei greu, lipsa banilor și că ar fi fost abuzată de bunic, fiindu-i frică să aducă la cunoștința familiei, iar Petruța convins-o să meargă la București și să se afle în grija lui Buță Ștefan, fapt cu care fata ar fi fost de acord.
A pretins că Luiza ar fi fost luată de la domiciliul său de Buță Ștefan în noaptea de 15.04.2019 și nu a rămas câteva zile la domiciliul său. Apărarea inculpatului este nesusținută de probele administrate în cauză. Personajele invocate de inculpat în declarația din 09.01.2020 și în cea dată în cursul cercetării judecătorești, respectiv Buță Ștefan și Mogoșeanu Petruța sunt în fapt unele fictive”, se mai menționează în motivare.
Judecătorii, însă, au considerat că aceste personaje nu există. „Personajele invocate sunt în fapt unele fictive”, se menționează în motivare.
Totuși, presa a reușit să identifice persoanele respective, care au confirmat că există, dar nu au fost niciodată audiate oficial.
După scandalul Caracal, au urmat demiteri în lanț și dosare penale
Impactul mediatic și emoțional provocat de cazul Caracal a generat o reacție în lanț în structurile statului. Modul în care autoritățile au gestionat dispariția Alexandrei Măceșanu a fost considerat inadmisibil.
Drept urmare, mai mulți oficiali de rang înalt din Poliție au fost înlăturați din funcții. Printre aceștia se numără șeful Inspectoratului Județean Olt, șeful Poliției Caracal, dar și conducătoarea postului de poliție din Osica de Sus, locul unde a fost făcut primul apel legat de dispariție.
Reacțiile au continuat la nivel administrativ. Prefectul și subprefectul județului Olt au fost eliberați din funcție la scurt timp după izbucnirea scandalului. În contextul presiunii publice crescânde, ministrul de Interne a decis să-l demită pe șeful Poliției Române, doar pentru ca, la scurt timp, să demisioneze și el din funcție.
Șeful Poliției Caracal, împreună cu alți trei agenți, a fost trimis în judecată sub acuzația de abuz în serviciu, din cauza modului defectuos în care au acționat în cazul Alexandrei.
Totodată, procurorul Cristian Popescu a fost suspendat din funcție și cercetat penal pentru neglijență în serviciu și favorizarea infractorului. În cele din urmă, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a decis clasarea dosarului în privința sa.
