Lukașenko a născocit măsuri extreme pentru „cei nemulțumiți”

MINSK, BELARUS - AUGUST 9, 2020: Belarus' Incumbent President Alexander Lukashenko smiles as he votes in the 2020 Belarusian presidential election. Natalia Fedosenko/TASS,Image: 551120583, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Natalia Fedosenko / TASS / Profimedia

Anton Hodasevici  a scris o opinie pentru Nezavisimaia Gazeta cu privire la măsurile extreme pe care liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko a decis să le implementeze în ciuda valului de nemulțumiri la adresa sa, care au stârnit un adevărat haos.

Pe fondul incidentelor de la frontierele Republicii Belarus, atenția pentru ceea ce se întâmplă în interiorul țării s-a diminuat, ceea ce nu înseamnă însă că autoritățile și-au schimbat politica. Numărul deținuților politici și al formațiunilor extremiste este în creștere. Forțele de securitate consideră că acest lucru insuficient și propun șă le ia celor „nemulțumiți” cetățenia și averea, arată Nezavisimaia Gazeta. 

Potrivit datelor activiștilor pentru drepturile omului, din luna iulie în Republica Belarus au fost lichidate 400 de organizații obștești, iar acest proces va continua. Au fost lichidate asociații pentru protecția păsărilor și a animalelor, pentru sprijinirea invalizilor etc. Mai întâi au fost închise organizațiile republicane, acum autoritățile și-au îndreptat atenția spre regiuni. De exemplu, miercuri s-a comunicat închiderea Centrului de informare și asistență juridică pentru grupurile de populație vulnerabile social „Advakațyya”.

Marți, centrul pentru apărarea drepturilor omului „Vesna” a raportat creșterea, cu încă zece persoane, a numărului deținuților declarați ca fiind politici. Acum numărul acestora este de 882. Numărul real al celor care fac închisoare pentru politică este de câteva ori mai mare: unii nu au fost declarați deținuți politici, despre alții nimeni nu știe, de fapt, nimic. Activiștii pentru apărarea drepturilor omului arată că s-au înmulțit cazurile în care oamenii nu doresc să facă publice represiunile, temându-se că presiunile vor spori. 

Structurile legale pentru apărarea drepturilor omului din țară au fost distruse, este destul de greu de ținut evidența celor reținuți, arestați sau condamnați, însă zilnic se înregistrează cazuri unul mai absurd ca altul. De exemplu, Tatiana Kozak din Minsk a primit doi ani de arest la domiciliu pentru faptul că a scris cuvântul „porc” sub o postare pe rețelele de socializare despre un polițist. Dacă forțele de securitate nu pot inventa un articol penal pentru a băga o persoană după gratii, acestuia i se prelungește termenul de ședere după gratii – „15 zile, apoi alte 15 zile ș.a.m.d.”.

Recordul cunoscut până în prezent aparține unui cuplu care a stat după gratii 112 zile pentru faptul că în mesajele personale pe care și le-au trimis au expediat link-uri la materiale considerate de autorități ca fiind extremiste. Cei doi au fost judecați de nouă ori. În Republica Belarus a apărut termenul de „suprareținere”, care este folosit în legătură cu persoanele care au fost eliberate și reținute apoi imediat.

”Cele mai extremiste resurse”

În același timp, numărul acestor resurse „cele mai extremiste” crește în fiecare zi și sunt cu sutele. În principiu, acestea includ tot ceea ce conține chiar și cea mai mică critică la adresa autorităților. Marți, site-ul celui mai vechi ziar privat din Republica Belarus, „Nașa niva”, a fost declarat resursă extremistă. Nu cu mult timp în urmă, agenția de știri Belapan, înființată în urmă cu 30 de ani, a fost declarată „formațiune extremistă”. Actualul director și redactor-șef al publicației, Irina Levșna, și fostul director al acesteia, Dmitri Novojilov, se află în detenție de la mijlocul lunii august, fiind pasibili de până la șapte ani de privare de libertate.

Cei eliberați după o zi de arest administrativ povestesc despre torturile care se petrec în locurile de detenție. Oamenii sunt ținuți în celule supraaglomerate, nu primesc obiecte de igienă personală, inclusiv hârtie igienică și haine călduroase. Absența lenjeriei de pat și a saltelelor a devenit, în general, o regulă. În același timp, deținuților nu le sunt transmise pachetele aduse de rude. În multe celule nu există surse de intrare a aerului, umezeala este atât de mare încât apa curge pe pereți și oamenii bolesc la nesfârșit. Regulat alături de deținuții politici sunt închise persoane fără adăpost care nu au fost tratate de paraziți. 

Autoritățile nu oferă motive să se creadă că represiunile ar putea înceta. Într-un interviu acordat recent pentru BBC, președintele Aleksandr Lukașenko a spus clar și fără echivoc: „Îi vom tăia pe toți ticăloșii”. El a răspuns la întrebarea despre lichidarea organizațiilor obștești și la acestea se referea. După cum a afirmat Lukașenko, organizațiile publice pur și simplu s-au ascuns în spatele paravanului „Protecția animalelor” sau ceva în genul acesta, însă în realitate erau agenți ai Occidentului, care erau finanțați de acolo. „Dacă nu am lichidat pe cineva, îi vom lichida în viitorul apropiat”, a promis el. Președintele belarus este sigur că acestea primeau bani pentru revoluții și rebeliuni.

S-a întâmplat cumva ca în fruntea represiunilor din Republica Belarus să se afle nu KGB, ci Direcția Generală pentru Combaterea Crimei Organizate (GUBOPiK). Canalul Telegram publică deja de câteva luni cu această denumire videoclipuri în care persoane care au fost bătute recunosc acest lucru și au remușcări. Opinia publică locală nu era sigură că o resursă informațională a unui organ de stat și-ar putea permite așa ceva.

Totuși săptămâna aceasta, șeful acestei divizii, Andrei Parșin, a spus că acesta este canalul lor oficial. Între altele, acolo a fost publicat un interviu acordat de Parșin. „Caracterul de masă al protestelor din luna august 2020 a fost creat prin intermediul rețelelor de socializare”, este convins acesta. „Informația referitoare la un infractor care a distrus viața sa și familia sale ca urmare a îndeplinirii comenzilor canalelor extremiste de Telegram este cea mai bună modalitate de profilaxie și un ghid practic despre cum trebuie acționat”, a declarat Parșin, referindu-se la cazurile tot mai dese de pocăință care șochează opinia publică.

Inițiative pentru securitatea națională

Parșin s-a referit la inițiativele legislative „menite să asigure securitatea națională a statului”, care au fost elaborate deja. Între altele, este vorba de retragerea cetățeniei pentru cetățenii belaruși declarați extremiști și confiscarea averii acestora. Este vorba nu numai despre cei care au dobândit această cetățenie, ci și despre cei care s-au născut în Republica Belarus. De asemenea, GUBOPiK consideră că „trebuie stabilită responsabilitatea administrativă necondiționată pentru abonarea la resursele de internet ale căror materiale sunt declarate ca fiind extremiste”.

Pentru „contracararea extremismului” Lukașenko a înființat prin decret o comisie specială din care fac parte șefii tuturor departamentelor de coerciție. Comisia va fi condusă de președintele Consiliului de Securitate al Republicii Belarus. 

Miercuri, liderul democraților din Republica Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a luat cuvântul în Parlamentul European și a reamintit faptul că, pe lângă criza migranților, care îngrijorează Europa în acest moment, Lukașenko a organizat teroarea împotriva poporului său. „Regimul de la Minsk acționează reactiv. Acum acesta este pus în mișcare de frica față de poporul belarus – de aici și escaladarea violenței”, este de părere Tihanovskaia. „Fiți solidari! Nu uitați de deținuții politici belaruși și de familiile acestora.

Nu permiteți regimului să manipuleze criza migrației pentru a ascunde situația îngrozitoare privind drepturile omului din țară. Atât belarușii, cât și migranții sunt acum ostaticii regimului. Iar aceste două probleme nu pot fi rezolvate separat. Amintiți-vă că pentru a trata un virus trebuie să ne ocupăm de rădăcina problemei, nu de simptome”, a făcut Tihanovskaia apel la politicienii europeni.