Nașterea unui copil ar trebui să fie un moment de bucurie, însă de data asta lumea a găsit un prilej prin care să mediteze la ce anume va însemna viitorul acestor 7 miliarde. Abordările sunt multe. În mod sigur, ar putea fi scrisă o carte în care să atingi implicațiile sociologice, demografice, economice și politice ale atingerii acestui prag. N-aș vrea să insist foarte mult, tocmai că spațiul destinat unei opinii nu ar putea nici măcar să constituie o introducere la atât de multe abordări și perspective.
Aș vrea totuși să atrag atenția asupra unui fapt care nu mi se pare că ar fi o simplă coincidență. Atingerea pragului de 7 miliarde de oameni este însoțită de o multiplicare a unor mesaje alarmiste venite, culmea, din partea unor lideri importanți ai lumii, mesaje care conțin un cuvânt greu: "război". Dacă, inițial, era o temă de care se ocupa în special abordarea conspiraționistă, acum începe să se vorbească deschis despre această temă.
Vorbeam în vara trecută cu Abdolreza Abbassian, un reprezentant al Food and Agriculture Organization și acesta îmi atrăgea atenția asupra importanței pe care autoritățile din întreaga lume ar trebui să o acorde siguranței alimentare.
Pentru mulți dintre noi "importanța securității alimentare" nu este decât o expresie construită din cuvinte seci sau într-un limbaj de lemn. De fapt, filosofia și sensul acestei expresii sunt mult mai adânci și trebuie explicate atât într-un mod plastic, dar și cu argumente ce țin de elemente de specialitate.
Lipsa hranei este cea mai puternică motivație de a scoate oamenii în stradă și de a-i impinge la revolte și violențe. Însă lipsa hranei poate avea drept sursă un șomaj prelungit, determinat de tulburările de pe piața muncii (vezi cazul Spaniei, unde șomajul a depășit 20%), dar poate fi cauzată și de un fenomen de  hiperinflație, una din cele mai grave consecințe ale exitului vreunei țări din zona euro. Dincolo de interesele pe care Germania sau alt creditor extern le-ar avea din cauza expunerii pre Grecia, o revenire a acesteia la drahmă ar înseamna un dezastru pentru locuitori.
Grecia este doar o mică piesă din puzzle-ul global în care cei 7 miliarde de oameni au o nevoie de stabilitate din ce în ce mai mare, în condițiile în care discursul public mediatic merge pe ideea că resursele sunt tot mai puține. Tristul adevăr este că nu contează dacă resursele chiar sunt mai puține. Dacă masele ajung să fie convinse de acest lucru, lupta pentru supraviețuire este iminentă.
Este posibil ca acesta să fie mesajul ascuns al titlului din Financial Times? "The seven billionth. Reflection rather than celebration needed"…