Dan Voiculescu se află în închisoare. Indiferent de ce parte a baricadei ne aflăm, pro sau contra fostului securist dovedit, cred că trebuie să conștientizăm următoarele chestiuni:
1.Nu s-a schimbat nimic. Viața noastră nu e nici mai bună, nici mai rea decât înainte de arestarea lui „Felix“. Nici măcar discursul din peisajul tv nu s-a modificat. Rutina, lipsa de fantezie, curgerea banilor în conturi, fac ca vedetele posturilor care-și pescuiesc principalele subiecte din viața politică să fie aceleași.
2.Soarta țării este hotărâtă de cei care merg la vot. Politicienii își construiesc campaniile și își modelează comportamentul în funcție de aceștia. Ei sunt clienții, am mai spus-o și o voi repeta de câte ori voi avea ocazia. Un boicot în masă nu este posibil. De-legitimizarea conducătorilor prin procentajul mic al celor pe care-i reprezintă (derivat din refuzul de a vota) nu ajută pe nimeni. Vor exista oricând niște oameni dornici să-și spună cuvântul. Cu cât mai puțini vor fi aceștia, cu atât mai periculos devine cazul pentru soarta țării. Dacă nu mă credeți, imaginați-vă că viitorul președinte va putea fi ales de cei care au ieșit la „plimbare“ în jurul Cotroceniului.
3.Temele de dezbatere din spațiul public sunt mult prea adesea fără legătură cu economia. Nu vorbesc doar despre politicieni, ci despre majoritatea liderilor de opinie și a celor care aleg și pot să se exprime. Vorbim despre orice, de la celulita nu-știu-cărei starlete, până la șpagatul lui Badea, de la lenea în exprimare a lui Iohannis, până la ochii jucăuși ai lui Ponta. Dar nu ajungem aproape niciodată (cu mici excepții notabile, dar care, din păcate, nu-și fac locul în „mainstream“) să discutăm chestiuni esențiale, care ne afectează direct la buzunar: taxe, proiecte de buget, programe economice, strategie guvernamentală.
Mă opresc aici cu enumerarea lucrurilor pe care le văd eu în neregulă, dar reparabile pe termen scurt. Orice analiză se cuvine a fi urmată de concluzii și recomandări. Așadar, consider că este un lucru bun pentru societate că Dan Voiculescu a ajuns la răcoare, pe aceste zile de caniculă (la ora când scriu sunt 38 de grade afară). E bine că judecătorii nu s-au mulțumit cu o sentință răsunătoare îndreptată asupra omului, ci au extins pedeapsa asupra averii dobândite ilegal. Fiindcă asta sperie pe oricine mai mult decât anii petrecuți departe de familie. Orice societate are nevoie, deopotrivă, de stimulente și de pedepse pentru ca regulile după care funcționează să fie respectate. De prea mult timp lipsesc stimulentele pentru omul care respectă regulile și ar trebui ca asta să-i preocupe pe cei care conduc. Dar, e bine că măcar partea cu pedepsirea celor care încalcă legea a început să funcționeze.
Cât despre recomandări, mă mulțumesc să vă readuc aminte că singura opțiune verificată până acum, care aduce – pe termen lung și în mod sustenabil – bunăstare și libertate individuală, este capitalismul. O societate bazată pe inițiativa privată și pe legea cererii și a ofertei este dinamică și prosperă. Una în care minți luminate gândesc strategii teoretice perfecte se va îneca inevitabil, sufocată sub cascada decalajelor dintre planșetă și realitate. 50 de ani de experiment comunist ar trebui să fie de ajuns pentru orice om cu inteligență un pic peste pragul minim ca să înțeleagă asta.
CLAUDIU ȘERBAN,
director editorial, Capital
