Lumea financiară intră în epoca hipercontrolului

Autorităţile din întreaga lume creează noi reglementări pentru securitatea pieţelor de capital. În România, de noile reglementări depind nu numai siguranţa bursei, ci şi dezvoltarea acesteia. Criza care a aruncat economia globală în recesiune a modificat substanţial modul în care este privit sistemul financiar. Miliardele aruncate în pieţe ca ajutor pentru băncile şi companiile cu probleme obligă autorităţile să regândească reglementările pieţelor de capital. Ca şi l

Autorităţile din întreaga lume creează noi reglementări pentru securitatea pieţelor de capital. În România, de noile reglementări depind nu numai siguranţa bursei, ci şi dezvoltarea acesteia.

Criza care a aruncat economia globală în recesiune a modificat substanţial modul în care este privit sistemul financiar. Miliardele aruncate în pieţe ca ajutor pentru băncile şi companiile cu probleme obligă autorităţile să regândească reglementările pieţelor de capital. Ca şi la începutul crizei, vârful de lance este tot Statele Unite ale Americii.

Instrumentele financiare alternative bazate pe revânzarea creditelor, oferite de diferite instituţii financiare, sunt considerate printre cele mai mari probleme ale sistemului financiar global. Pierderile de ordinul sutelor de miliarde de dolari cauzate de acestea s-au regăsit şi în buzunarele investitorilor mici sau ale celor care îşi încredinţau economiile unor fonduri de investiţii. Adăugând la aceste pierderi banii de la bugetele de stat care au menţinut în viaţă giganţii financiari cu probleme, autorităţile consideră că orice reglementare nouă trebuie să aibă în vedere protecţia economiilor.

Aceasta este şi direcţia în care merge reforma preşedintelui SUA, Barack Obama. „SUA încearcă să creeze un aşa-zis OPC (Oficiul pentru Protecţia Consumatorului – n. red.) al acţionarilor minoritari. Importanţa investitorilor mici, care menţin lichiditatea pieţelor şi pot pune presiune pe conducerea companiilor atunci când au reprezentanţi în consiliul de administraţie, a fost înţeleasă până acum doar de trei burse din lume: Tokyo, Londra şi New York“, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România.

Dezvoltarea, legată de reglementare

În Europa, se insistă mai mult asupra limitării bonusurilor pe care le pot încasa şefii instituţiilor financiare. Bătă­lia se dă însă pe scanarea riscurilor afe­rente investiţiilor şi sistemelor de tranzacţionare. Prăbuşirea încrederii investitorilor în pieţe ar putea face mai mult rău decât pierderile de până acum. „Este evident că ne îndreptăm către o lume în care toţi cei care se implică financiar, de la micii investitori până la fondurile de pensii, vor avea un cuvânt de spus în deciziile manageriale“, arată Dan Paul.

Şi pe piaţa noastră apar modificări de reglementare. Nu sunt însă generate de criza financiară, ci de nevoia de dezvoltare a burselor. Atragerea unor emitenţi de pe piaţa Rasdaq la cota BVB şi apariţia sistemului alternativ de tranzacţionare depind de modificarea actualelor regulamente. Proiectul prin care urmau să fie listate pe piaţa BVB cele 270 de companii de pe piaţa secundară s-a împotmolit în obţinerea acceptului pentru modificare din partea acţionarilor majoritari.

Iniţial, societăţile au intrat pe bursă prin programul de privatizare, moment în care acceptul majoritarilor, adică al statului român, era de la sine înţeles. Între timp, unele companii şi-au schimbat principalii proprietari, iar aceştia ar trebui să îşi dea formal acceptul pentru intrarea pe piaţa principală. „Împreună cu CNVM, am decis lansarea unui nou proiect, care presupune apariţia unui act administrativ prin care acţionarii majoritari vor fi obligaţi să aleagă între intrarea pe piaţa principală (cele 270 de companii) sau în sistemul alternativ de tranzacţionare (restul până la 1.600 de societăţi), sau să se delisteze“, spune Dan Paul.

Practic, majoritarii vor decide între respectarea regulilor bursiere sau ieşirea din piaţă, care presupune, printre altele, lansarea unei oferte publice de preluare. Capitalizarea şi lichiditatea bursei ar putea avea de câştigat din noile reglementări, la fel ca şi micii acţionari, care nu ar mai fi „captivi“ în acţiuni foarte puţin tranzacţionate.

Controlul instrumentelor

Din greşelile pe care le-au făcut pieţele dezvoltate în ultimii ani încearcă să înveţe şi bursa românească. „CNVM s-a grăbit când a acceptat atât de uşor instrumente precum CFD-urile (contract for difference), instrumente create de brokeri, nu de burse. De altfel, în lume sunt doar câteva burse care au creat acest tip de contracte“, arată preşedintele brokerilor. CFD-urile sunt tranzacţionabile la bursa de la Sibiu şi se bazează pe diferenţa de cotaţie a unor active-suport, acţiuni listate la BVB.

Apariţia acestor instrumente nu înseamnă că piaţa autohtonă de capital se înscrie pe drumul urmat de Wall Street până în 2007. Dezvoltarea viitoare a pieţei va depinde însă şi de modul în care vor fi ţinute sub control eventualele derapaje. Şi, bineînţeles, de respectarea drepturilor tuturor acţionarilor.

28 de trilioane de dolari este pierderea suferită de capitalizarea bursieră a pieţelor dezvoltate şi emergente în 2008, cauza fiind criza pornită pe Wall Street