De la marile bănci la firmele de leasing şi companiile de credit de consum, instituţiile financiare se adaptează crizei. Unii închid sucursale, în timp ce alţii îşi recalifică angajaţii.
Bănci de dimensiuni mari, firme de leasing, brokeri de credite şi companii de intermediere financiară, toţi îşi reclalibrează afacerile după chipul şi asemănarea economiei româneşti lovite de criza financiară. Potrivit ultimelor date BNR, numărul agenţiilor şi sucursalelor bancare a scăzut, în primele şase luni ale anului, cu 106 unităţi, până la 6.446 de unităţi. Restrângerea reţelelor nu se va opri însă aici. „Tendinţa de a regândi activitatea potrivit noilor condiţii de piaţă va continua până în momentul în care se va ajunge la un nou punct de echilibru între cerere şi ofertă, pe de-o parte, şi la o optimizare a reţelelor bancare, pe de altă parte“, arată Bogdan Spuză, director Marketing&Segments la Unicredit Ţiriac. Felul în care vor evolua reţelele băncilor depinde de mai mulţi factori printre care şi gradul de expansiune din anii de boom. Cu cât banca a fost mai agresivă, cu atât va fi, probabil, nevoită să închidă mai multe agenţii în timpul crizei. „Fiecare bancă a avut şi are propria strategie de dezvoltare a reţelei. De exemplu, există bănci care mai întâi s-au extins, apoi au intenţionat să câştige cotă de piaţă pe volume de afaceri; dacă nu au reuşit să-şi atingă obiectivele înainte de deteriorarea situaţiei economice, este posibil să ajusteze reţeaua la volumele de afaceri actuale“, consideră reprezentanţii Raiffeisen, a patra bancă din România după active.
Diferenţe între oraşe
Un alt factor care va influenţa modalitatea în care băncile îşi vor adapta reţelele îl identifică Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. „Reţeaua bancară nu este egal dezvoltată. Una este Bucureştiul, alta este un oraş de dimensiuni mici. Dacă ne uităm la ce nivel suntem faţă de alte ţări latine, al căror model de dezvoltare bancară îl urmăm, am putea spune că pe termen mediu şi lung mai este chiar loc pentru dezvoltare. Pe de altă parte, sunt cu siguranţă zone unde se vor închide bănci în continuare“, spune Anghel. Din punctul de vedere al numărului de sucursale şi agenţii bancare pe cap de locuitor, Bucureştiul a depăşit media europeană şi se situează aproape de media ţărilor latine, ca Spania sau Portugalia, acolo unde modelul de banking impune o prezenţă mai amplă prin reţeaua teritorială.
Dacă băncile au preferat să-şi recalibreze activitatea inclusiv prin închiderea unor agenţii şi sucursale, metoda aplicată de instituţiile financiare nebancare (IFN) este alta. Deşi au fost mult mai lovite de criză decât băncile, firmele de leasing, de exemplu, nu au închis punctele de lucru.
Reconversie profesională
„Nu am procedat la închiderea sucursalelor. Natura activităţii noastre, care ne obligă să fim aproape de clienţi, nu ne permite să facem acest lucru. Trebuia însă să ne adaptăm şi am luat alte tipuri de măsuri. Majoritatea agenţilor de vânzări au fost recalificaţi şi se ocupă acum cu recuperarea bunurilor de la clienţii rău-platnici“, explică Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB). Mişcările din zona IFN-urilor ar putea fi însă mult mai ample, după cum recunoaşte şi reprezentanta ALB. „Reorganizări, repoziţionări vor mai fi însă cu siguranţă. Mă aştept ca în următoarea perioadă să asistăm la un număr destul de mare de fuziuni şi achiziţii“, spune Ahciarliu.
Falimente şi preluări
Pe piaţa brokerilor de credite, care au apărut ca ciupercile după ploaie în ultimii doi ani dinaintea accentuării crizei, situaţia pare mai dramatică. Practic, piaţa se îndreaptă către un semimonopol, cu doar câţiva jucători, cum sunt Kiwi Finance sau Credit Team. Din cei 2.000 de brokeri care existau la finele lui 2008 au mai rămas doar câteva zeci. Majoritatea fie au dat faliment (Ipoteci Direct este cel mai important), fie s-au oferit spre preluare jucătorilor mari. Fenomenul a fost vizibil încă de la începutul anului. „Am primit câteva zeci de propuneri şi de colaborare, şi de preluare. Evaluăm orice oportunitate care va apărea“, spune Anca Bidian, directorul Kiwi Finance, cel mai important jucător local.
Reţeaua bancară nu este egal dezvoltată. Sunt cu siguranţă zone unde se vor închide bănci în continuare.
Lucian Anghel, economist-şef BCR
106 Este numărul agenţiilor şi sucurrsalelor bancare care au fost închise în primele şase luni ale acestui an. Numărul unităţilor a ajuns la 6.446
Şi brokerii au probleme
Scăderi Din păcate pentru intermediari, lichiditatea bursieră a rămas la aproximativ jumătate faţă de cea de anul trecut. Cum veniturile brokerilor se bazează în mare parte pe comisionul perceput investitorilor la tranzacţionare, lipsa lichidităţii a dus la închiderea multor sucursale şi la dispariţia unor case de brokeraj.
Închideri Ultima societate de intermediere dispărută de la bursă este BCR Securities, care avea o cotă de piaţă de 0,7% după primele şapte luni ale anului. Principalul acţionar, Banca Comercială Română, a decis dizolvarea şi lichidarea firmei şi preluarea clienţilor de către departamentul intern de tranzacţionare.
Internalizări O situaţie asemănătoare se găseşte şi la Piraeus Bank şi Piraeus Securities, unde activităţile intermediarului vor fi internalizate în compania-mamă. În ultimii ani, au mai fost asemenea cazuri, ING Bank şi BRD internalizându-şi activităţile de brokeraj, iar exemplele vor fi urmate de Alpha Bank şi de UniCredit.
