Lumea politică mondială este uluită! Preşedintele unei importante ţări şi-a anunţat demisia, chiar astăzi. La mijloc nu sunt probleme de sănătate, ci o hotărâre îndelung analizată, spune fostul lider.
Cutremur total la nivelul politicii mondiale! Preşedintele unei importante ţări a demisionat.
Preşedintele Armeniei şi-a dat demisia: Nu am “vreun instrument real”
Este vorba despre Armen Sarkissian, preşedintele Armeniei.
Acesta şi-a dat demisia din funcţia de şef al statului duminică, 23 ianuarie, invocând faptul că prevederile constituţionale nu îi oferă prerogative suficiente pentru a influenţa evenimentele din ţară.
“Mă gândesc de mult timp, am decis să demisionez din funcţia de Preşedinte al Republicii după ce am lucrat activ aproximativ patru ani. Se poate pune întrebarea de ce preşedintele nu a reuşit să influenţeze evenimentele politice care ne-au condus la actuala criză naţională.
Motivul este din nou evident, lipsa instrumentelor adecvate… Constituţia. Rădăcinile unora dintre problemele noastre sunt ascunse în actuala Lege fundamentală”, este comunicatul oficial al Administraţiei Prezidenţiale din Armenia, citat de agenţia Reuters.
Rolul preşedintelui este ceremonial după referendumul naţional din 2015
“Avem o situație paradoxală în care președintele trebuie să fie un garant al statului fără a avea de fapt vreun instrument real”, a mai afirmat fostul preşedinte, care a ţinut să sublinieze că decizia sa nu a fost una “emoţională”.
După referendumul care a avut loc în 2015, Armenia este o republică parlamentară, iar rolul preşedintelui este ceremonial.
Armen Sarkissian a devenit preşedintele Armeniei pe 9 aprilie 2018, însă în 2021 s-a aflat într-o confruntare puternică cu premierul Nikol Pashinyan, cel care deţine mult mai multă putere în această ţară.
Temele de conflict dintre cei doi au fost diverse, inclusiv demiterea şefului forţelor armate.
Războiul din Nagorno-Karabah şi dependenţa de Rusia
Armenia s-a separat de Uniunea Sovietică în 1991, dar rămâne dependentă de Rusia pentru ajutor şi investiţii. Mulţi armeni acuză Guvernul de corupţie şi de manipularea greşită a unei economii care s-a luptat să depăşească moştenirea planificării centrale.
În 2020, Armenia şi Azerbaidjan au fost prinse într-un război ce a durat şase săptămâni, mărul discordiei fiind provincia Nagorno-Karabah.
Rusia a intermediat un acord de pace între cele două ţări, iar Azerbaidjanul a recâştigat controlul asupra teritoriului pe care îl pierduse în timpul unui război de la începutul anilor 1990.
Premierul Nikol Pashinyan a fost pus atunci în faţă unor proteste regulate de stradă, armenii fiind furioşi din cauza termenilor acordului de pace şi cerându-i demisia şefului Guvernului.