Precum într-o clepsidră, nisipul planetei se scurge încet-încet. Până la posibila sa dispariție. Iar asta poate avea unele consecințe pentru abordarea pandemiei de Covid-19, potrivit Thevintagenews.
O resursă naturală prețioasă este în pericol de dispariție. Iar experții încearcă să atragă atenția oamenilor înainte de a fi prea târziu. Inițiativa Global Sand Observatory Initiative descrie situația ca fiind „una dintre cele mai mari provocări de durabilitate din secolul XXI”.
Ce legătură are nisipul cu pandemia? Conform Daily Mail, rezervele reduse „ar putea întârzia producția” de flacoane din sticlă utilizate de sistemul medical într-un moment critic. Sursa citată susține că 1 – 2 miliarde de flacoane suplimentare sunt necesare în următorii 2 ani, pe măsură ce cererea sporește.
Inițiativa Global Sand Observatory Initiative – un efort comun între UNEP (Programul ONU de Mediu) și GRID-Geneva – afirmă că pietrișul și agregatele sunt „a doua cea mai exploatată resursă naturală din lume, după apă”. Și asta pentru că ritmul de viață modernă se bazează foarte mult pe aceste materii prime.
Conștientizarea problemei a fost evidențiată în 2015. Daily Mail notează că scenariul îngrijorător este „alimentat de creșterea dezvoltării clădirilor și a cererii de smartphone-uri și alte tehnologii care utilizează ecrane”.
Înainte de pandemie, statisticile arătau că 50 de miliarde de tone de nisip sunt utilizate în fiecare an de industria construcțiilor. Această cantitate uriașă poate fi comparată cu un perete, de aproximativ 27 de metri înălțime și 27 de lățime, care se întinde pe toată planeta.
Nisipul este format de intemperii, iar dorința oamenilor de a pregăti amestecul de nisip o depășește chiar și pe Mama Natură în ceea ce privește volumul.
Omenirea și-a sporit recoltarea nisipului de 3 ori în ultimii 20 de ani. Și nu poate fi orice nisip vechi.
Deșerturile sunt vizibile din spațiu, dar, în ciuda dimensiunii lor, nu conțin ceea ce este cunoscut sub numele de nisip unghiular. Spre deosebire de forma rotundă a boabelor de nisip din deșert, nisipul unghiular are capacitate de a se îmbina perfect, precum un puzzle natural.
O superputere ca SUA are nevoie de mine din care să se aprovizioneze. Daily Mail scrie că America are mai puțin de 1.000 de mine de nisip și pietriș. Pe măsură ce urbanizarea crește, omenirea își dorește ca activitățile industriale zgomotoase să fie mai departe.
Râurile și mediile similare din India, China și din alte părți ale planetei sunt astfel de locuri îndepărtate, găzduind entități de nisip. Dar aici începe și lupta pentru supremație.
Crima organizată a intrat în acțiune, iar amenințarea vine de la așa-numitele „mafii ale nisipului”.
Expertul climatic Pascal Peduzzi de la UNEP crede că a venit „timpul să aruncăm o privire și să ne schimbăm percepția despre nisip”. Alternativele sunt o opțiune: cenușa vulcanică și chiar deșeurile agricole sunt înlocuitoare potențiale.
Dar Susan Bernal de Universitatea din Leeds consideră că nu există „suficiente cantități pentru ca aceseta să devină o strategie pe termen lung pentru a reduce complet utilizarea nisipului natural”.
Extracția de nisip din râuri a provocat, de asemenea, daune de milioane de dolari infrastructurii din întreaga lume. Sedimentul agitat înfundă echipamentul de alimentare cu apă. Și îndepărtarea întregului material de pe malurile râurilor lasă fundațiile podurilor expuse.
În Ghana, minerii au dezgropat atât de mult teren încât au expus periculos fundațiile clădirilor de pe deal, care sunt expuse riscului de prăbușire. Acesta nu este doar un risc teoretic. Exploatarea cu nisip a făcut ca un pod să se prăbușească în Taiwan în 2000 și un altul, în 2001, în Portugalia, ucigând 70 de persoane.