Probabil ca niciodata la Palatul Parlamentului din Bucuresti n-a existat o densitate mai mare de costume scumpe si de miresme de parfumuri excentrice pe metrul patrat. Declaratiile au fost pline de optimism. Oficialii straini au vorbit despre evolutia pozitiva a economiei romanesti si despre „oportunitatile pentru aplicarea unor proiecte economice profitabile.” Nici premierul Adrian Nastase nu s-a lasat mai prejos. Domnia sa a anuntat ca Executivul va institui de anul viitor reguli mai drastice si mai transparente in ceea ce priveste managementul companiilor publice sau ca va reduce, treptat, nivelul contributiilor sociale pentru angajati si angajatori. Nu este nimic rau in faptul ca bancheri sau investitori vorbesc de bine despre Romania. Uneori insa, trebuie sa vedem adevarul dincolo de artificiile verbale ale participantilor la reuniunea BERD.
Adevarul este mai trist decat cel indus de mesajele optimiste. Sa nu uitam ca, exact inainte de inceperea reuniunii BERD, Romania tocmai a avut parte de cateva catastrofe. Un incendiu in judetul Dolj (oamenii de acolo asteptau si ei sa le fie reconstruite casele arse, dupa modelul din Drumul Taberei), un incendiu la o fabrica din Bucuresti si o explozie la mina Vulcan. O explozie care vine dupa un eveniment similar intamplat nu mai tarziu decat in luna august a anului trecut. In afara de vorbe, singurele rezultate concrete care sosesc dinspre reuniunea BERD sunt creditul acordat pentru Petrom si ideea care a aparut ca imprumuturile BERD sa nu mai aiba nevoie de garantii de stat. Pentru ca Guvernul sa aiba parte si de un dus rece, Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala au amanat discutarea acordarii transelor pentru Romania. Ceea ce, sa recunoastem, este cu totul altceva decat declaratiile ultraoptimiste de la Bucuresti.
Banii nu se dau pe vorbe, ci prin aprobarea consiliilor de directori. Din acest punct de vedere, FMI si Banca Mondiala au aplicat o lectie guvernului Nastase. Sigur ca pare fortat ca organismele internationale sa ceara explicit disponibilizarea unui anumit numar de persoane. Acordurile de imprumut ar trebui vazute in ansamblu. Atunci cand cererile FMI sau ale Bancii Mondiale se focalizeaza pe detalii, ele sunt greu digerabile de catre un Guvern sau de catre populatie. La fel de adevarat este ca in spatele disponibilizarilor, FMI contesta, de fapt, politica salariala la companiile de stat. Este semnificativ felul in care guvernul Nastase si FMI vad, in chip cu totul diferit, disponibilizarile de la Petrom. Guvernul a luat 4.000 de oameni de la Petrom, i-a facut actionari la o societate separata care sa presteze servicii pentru acelasi Petrom si a crezut ca a rezolvat problema. Doar ca FMI nu a inghitit galusca. Mutarea Ministerului Industriei nu atinge chestiunea de fond a restructurarii Petrom. Externalizarea a 4.000 de oameni si ungerea lor ca actionari, la o societate care presteaza servicii, nu aduce nici o schimbare importanta. Petrom, in loc sa plateasca salarii, va plati serviciile. si acest lucru se va intampla fara ca Petrom sa fi facut o licitatie sau sa fi incercat sa gaseasca o oferta mai buna.
Ceea ce incearca Guvernul in acest an este o „restructurare de catifea”. Disponibilizari se fac, dar in asa fel incat cei pusi pe liber se muta de pe un stat de plata pe altul. Externalizarea centralelor termice a fost un semiesec. Intreprinderile cu pierderi traiesc linistite, ba chiar contribuie la cresterea productiei industriale. Palmierii domnului Agathon s-au cam ofilit. Arieratele cresc. Guvernul trebuie sa fie constient ca gunoiul din economie nu se mai strange ca altadata in banci, ci in zona utilitatilor publice si a companiilor care produc pierderi. Realitatea din Romania nu este numai cea de la reuniunile care au loc la Palatul Parlamentului. Pentru ca anul viitor reuniunea BERD va fi in Kazahstan si, mai mult ca sigur, premierul acestei tari (numele lui imi scapa) va fi foarte zambitor si incantat. Dar acest lucru nu-i va fi, totusi, de prea mare folos.