De cand a fost numit membru al Consiliul National al Audiovizualului (CNA), Ralu Filip si-a manifestat doua „pasiuni”: televiziunea publica si industria publicitatii. Nici in conferinta de presa organizata de CNA cu prilejul publicarii in Monitorul Oficial a noii legi a audiovizualului, Ralu Filip n-a pierdut ocazia de a-si sustine „pasiunile”. Intrebat cum va actiona CNA pentru a garanta independenta posturilor radio-TV fata de presiunile din mediul politic, Ralu Filip a raspuns: „Noi nu intervenim in politica editoriala a nici unui post de radio sau televiziune, noi nu facem programe. Trebuie sa ne asiguram ca toate formatiunile politice au acces deschis la audiovizual…” Si dupa cateva momente de ezitare, timp in care jurnalistii asteptau, totusi, un raspuns de substanta (caci toata lumea cunoaste starea de subordonare a principalelor televiziuni fata de actuala putere), Ralu Filip „a cotit-o” elegant: „Cel mai important lucru care s-a petrecut este schimbarea raportului publicitatii intre televiziunea publica si posturile private. Va fi o redistribuire a publicitatii si o sursa de finantare in plus a sectorului privat, fapt ce va fi o garantie in ceea ce priveste independenta acestuia in audiovizual.” Declaratia sa se refera la mult contestatul articol care interzice difuzarea publicitatii la televiziunea publica (si Radiodifuziune) in interiorul programelor.
Hilar este faptul ca, dupa atatea „lupte” in public si in culise pentru introducerea si aprobarea acestui articol in proiectul dezbatut de Parlament, CNA a aprobat o derogare de la articolul mentionat pana pe 1 octombrie a.c. Motivul a fost explicat de Serban Madgearu, presedintele Consiliului: pentru ca televiziunea publica sa-si deruleze in bune conditii contractele de publicitate incheiate anterior. Asadar, aplicarea legii incepe cu o derogare. Ramane de vazut daca in urma acestei „redistribuiri” sectorul privat va avea cu adevarat mai multi bani.
In cadrul aceleiasi conferinte de presa, Ralu Filip a declarat ca „principala problema a audiovizualului romanesc este subfinantarea, problema datorata cheltuielilor publicitare” (a doua „pasiune” a lui Ralu Filip!). In prezent, potrivit lui Filip, un punct de audienta se vinde cu 60 USD. El si-a exprimat speranta ca anul viitor „costul pe punctul de audienta” (CPP), indicator pe baza caruia marile televiziuni isi vand spatiile publicitare, va ajunge pe piata TV la peste 400 USD. Cresterea se va produce datorita masurilor pe care CNA le va lua incepand cu luna octombrie: o stricta monitorizare a volumelor de publicitate difuzate de posturile TV. „Vom obliga posturile sa se incarce cu publicitate atat cat au spatiu (conform legii, 12 minute pe ora la cele private si 8 minute la SRTV – nota red.) In caz contrar le vom sanctiona.” Ralu Filip a mai spus ca producatorii (de bere, de detergenti etc.) au castigat si „audiovizualul a pierdut pentru ca s-a supraincarcat cu publicitate ieftina (depasind procentul legal, nota red.), aceasta ducand la scaderea audientei si, in final, la afectarea pietei.”
CPP-ul lui Ralu Filip
Ca orice om cu functie publica in Romania, Ralu Filip este atins de boala prognozelor: de la 60 USD la peste 400 USD! Cum a ajuns (calculat) la peste 400 USD, oficialul CNA n-a precizat. „Pasiunea” sau, mai precis spus, obsesia lui Filip pentru reglarea cheltuielilor din industria publicitatii pe seama ideii ca „audiovizualul romanesc este subfinantat” nu are nici un temei legal. O asemenea preocupare poate fi personala, dar nu a unei oficialitati a CNA. Intr-adevar, publicitatea TV este ieftina, dar pretul pe piata de publicitate este reglat de jocul cererii si al ofertei, iar autoritatea in domeniu este Oficiul Concurentei. Interesul unui membru CNA fata de CPP sau fata de politicile comerciale ale statiilor nu intra in atributiunile autoritatii de reglementare in audiovizual. Pe de alta parte, este curios faptul ca Ralu Filip asteapta luna octombrie sa monitorizeze publicitatea TV si nu dispune imediat o astfel de actiune, caci se vede cu ochiul liber ca in prezent televiziunile depasesc timpii de publicitate prevazuti in noua lege.
La randul sau, presedintele CNA, Serban Madgearu, considera noua Lege a audiovizualului drept „un pas inainte fata de vechea lege, in primul rand pentru ca preia acquis-ul comunitar, Romania putand astfel sa incheie capitolul de negociere „Cultura si Audiovizual” pentru aderarea la Uniunea Europeana”.
Conform legii, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) va da un aviz tehnic prealabil, completat cu conditii financiare, inainte ca solicitantul sa se prezinte in fata CNA pentru a obtine licenta audiovizuala. Faptul ca ANRC se afla in subordordinea Guvernului poate sa constituie un filtru politic si o lipsa de transparenta in acordarea licentelor.
Pana la constituirea functionala a Agentiei, Ministerul Comunicatiilor a sistat avizele tehnice prealabile pentru noile statii de radio-TV si retele de cablu. O capcana pentru audiovizual, dar si pentru telefonia fixa privata! Pentru ca investitii de miliarde in modernizarea retelelor de cablu, in pregatire pentru pachetele de programe si telefonie se opresc ca sa astepte rotirea mecanismului intepenit al legislatiei secundare, la mai putin de sase luni inaintea liberalizarii telecomunicatiilor. In astfel de conditii „egale”, RomTelecom va avea „norocul” sa fie, si la anul, ca si singur pe piata telefoniei fixe.
Potrivit noii legi, licentele pot fi vandute cu acordul CNA. Singurele licente care nu pot fi tranzactionate sunt cele ale posturilor confesionale si ale universitatilor. Prevederea este o capcana pentru postul B1 TV, care nu va putea cumpara licenta de emisie terestra in Bucuresti, detinuta de Universitatea Politehnica, initial pentru Sigma TV. Astfel, B1 TV va trebui sa renunte la emisia terestra in Capitala si imprejurimi sau CNA impreuna cu ANRC va trebui sa scoata din zestrea resurselor publice o noua frecventa.
La inceputul lunii august, membrii CNA vor incepe sa discute deciziile pentru aplicarea noii legi. Pe acest drum lung sunt presarate numeroase capcane. Va fi Consiliul in stare sa le anihileze fara sa tulbure piata audiovizualului?
