Semnatarii Tratatului de la Maastricht (1992) isi propun ca obiectiv comun desavarsirea pietei unice, instituirea unei Uniuni Economice si Monetare al carei scop este adoptarea monedei unice (euro) de catre statele membre si definesc componenta politica a UE, respectiv cooperarea in domeniul politicii externe si de securitate comune, justitiei si afacerilor interne.Semnarea Tratatului de la Amsterdam a creat cadrul de continuare a acestui proces prin "comunitarizarea" unor domenii care apartinea
Semnatarii Tratatului de la Maastricht (1992) isi propun ca obiectiv comun desavarsirea pietei unice, instituirea unei Uniuni Economice si Monetare al carei scop este adoptarea monedei unice (euro) de catre statele membre si definesc componenta politica a UE, respectiv cooperarea in domeniul politicii externe si de securitate comune, justitiei si afacerilor interne.
Semnarea Tratatului de la Amsterdam a creat cadrul de continuare a acestui proces prin „comunitarizarea” unor domenii care apartineau pana in acel moment cooperarii la nivel interguvernamental, introducerea acordului Schengen si a protocolului referitor la politica sociala in tratatul asupra UE.
In urma schimbarilor produse in tarile din Europa Centrala si de Est, statele membre ale UE au luat initiativa lansarii unui proces de reunificare a spatiului european prin semnarea Acordurilor Europene si, ulterior, acceptarea candidaturilor noilor democratii europene in vederea aderarii la Uniune. Consiliul European de la Copenhaga a stabilit criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca statele candidate in vederea aderarii la UE. Un reper important il constituie sedinta Consiliului European de la Helsinki (decembrie 1999), cand s-a hotarat ca Romania sa faca parte din al doilea grup de state candidate, alaturi de Bulgaria, Letonia, Slovacia si Malta, cu care Uniunea sa inceapa negocierile de aderare.
Fata de aderarile anterioare, s-au impus insa statelor candidate conditii suplimentare: implementarea acquis-ului in statele candidate si verificarea implementarii sale de catre UE, inainte de momentul aderarii. Din cele 31 de capitole ale acquis-ului negociate cu statele candidate, 15 se raporteaza la domenii de relativa importanta (exemplu: „Stiinta si cercetare”, „Educatie si formare”, „Control financiar”, „Uniunea Economica si Monetara”) si opt domenii cu probleme sectoriale punctuale (exemplu: „Libera circulatie a bunurilor”, „Impozitare”, „Energie”).
Romania era pozitionata, ca situatie a negocierilor, aproape de Bulgaria, aflandu-se pe ultimul loc, la acea data, ca numar de capitole deschise. La inceputul lunii octombrie, primul-ministru Adrian Nastase spunea ca Executivul face toate demersurile astfel incat, pana la sfarsitul anului 2001, sa fie deschise negocierile pentru alte 13 capitole.
Capitolul „Impozitarea” se va negocia strans
Reformele legislative ale actualului executiv au dus la o crestere economica de aproximativ 3,5%, scaderea inflatiei, o relativa stabilitate economica si, nu in ultimul rand, la o crestere a credibilitatii tarii pe plan international. Astfel, dl. Ramon de Miguel, ministru secretar de stat cu afaceri europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei, a declarat in timpul convorbirilor avute cu dna Hildegard Puwak, in 26 octombrie a.c. la Madrid, ca, in timpul presedintiei spaniole a Uniunii Europene (semestrul I/2002), spera ca Romania sa deschida, daca este posibil, toate capitolele de negociere cu Uniunea, mentionand ca acest lucru „poate impulsiona procesul de reforma in Romania”.
La aceeasi data, la Bruxelles, in cadrul Conferintei interguvernamentale de aderare Romania – UE, Romania a deschis alte doua capitole de negociere: „Impozitarea” si „Politica sociala si ocuparea fortei de munca”. In cadrul negocierilor, Romania a solicitat ca, pentru capitolul „Impozitarea”, anumite prevederi ale acquis-ului comunitar sa fie aplicate doar dupa anul 2007, data asumata pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pentru capitolul „Politica sociala si ocuparea fortei de munca” nu s-au solicitat perioade de tranzitie, Romania angajandu-se sa aplice in intregime acquis-ul comunitar in legislatia romaneasca privind acest domeniu.
Romania isi propune sa adere la UE in 2007
Dl Vasile Puscas, ministru delegat, negociator-sef cu UE, a declarat ca deschiderea negocierilor pentru cele doua capitole reprezinta un pas important pentru alinierea Romaniei la standardele pietei interne a UE. Delegatia Nationala pentru aderare si-a manifestat dorinta de a deschide negocierile, pentru toate capitolele ramase, pana la sfarsitul anului 2002, si sa le inchida provizoriu pana la sfarsitul anului 2004. In prezent, Romania are 17 capitole deschise si opt capitole inchise provizoriu.
Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite, a aparut intrebarea in ce masura aceste evenimente vor afecta procesul de aderare a statelor candidate la UE. Un recent raport al Economic Inteligence Unit (EIU), divizie a grupului The Economist, arata ca impactul va fi limitat, dar data la care este programata aderarea primului grup de state, respectiv 2004-2005, s-ar putea sa fie usor depasita, deoarece statele candidate vor avea de indeplinit o serie de conditii suplimentare fata de dispozitiile prevazute in capitolele acquis-ului comunitar ce tin atat de sfera economica, cat si de securitate.
Principalele probleme cu care se vor confrunta statele candidate vor fi: incetinirea ritmului de crestere economica a statelor membre UE, ceea ce va duce la o scadere a exporturilor catre Uniune, aceasta reprezentand cea mai mare piata de desfacere pentru candidate, dar si la o scadere a volumului investitiilor straine realizate de Uniune in Europa de Est. Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, a dat asigurari ca evenimentele din Statele Unite nu vor incetini ritmul de largire a Uniunii.
Raportul EIU are in vedere un numar de zece state est-europene care ar putea deveni membre ale Uniunii, incepand cu anul 2004. Dintre acestea, nu fac parte Bulgaria, Romania, Cipru si Malta. Data asumata de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana este anul 2007.
ec. drd. Cristian STOINA