În urmă cu 20 de ani, revista Capital acorda primele statuete OSKAR unor companii sau asociații pentru perfomanțele anului precedent. Unilever a fost recompensată pentru „Investiţia anului“, Banca Ion Ţiriac pentru cea mai bună performanţă din sector, iar Asociaţia Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) pentru cea mai bună iniţiativă cu impact economic.De atunci, categoriile de premii OSKAR s-au înmulţit, pe măsură ce economia se dezvolta şi creştea importanţa diferitelor pieţe. Statuetele au ajuns, de-a lungul anilor, la acele persoane sau instituţii care au reuşit să contribuie la construirea unei economii de piaţă în România.
Capital a reluat, anul trecut, tradiția acordării premiilor pentru performanțele din economie, așa cum se poate observa din imaginea de mai sus, după o perioadă de criză, în care evenimentele de acest fel nu intrau pe agenda actorilor importanți din economie. În 2014, marele premiu i-a fost acordat omului de afaceri Gabriel Comănescu, proprietarul și directorul general al Grup Servicii Petroliere. Comănescu a fost premiat pentru că a reuşit, cu discreţie, să se impună într-un domeniu rezervat până acum campionilor mondiali ai industriei petroliere. În 2013, compania sa și-a majorat afacerile cu peste 50%, pe fondul unor investiții de aproape 100 de milioane de dolari. Vorbim despre un domeniu complicat, dominat de marile corporații străine. Însă, nu doar cifrele în sine ne-au convins. Am apreciat faptul că, deși aproape toate afacerile sale sunt în afara României, GSP a rămas plătitor de taxe în România și a ales să păstreze acasă coordonarea grupului său de companii.
Ce vom premia anul acesta
Rolul liderilor de business, care trece dincolo de graniţele propriilor organizaţii, devine cu atât mai important cu cât economia şi societatea au de depăşit perioade dificile. Supravieţuitorii şi câştigătorii crizei merită premiaţi şi pentru că au reuşit să facă faţă unor provocări extraordinare: dificultăţi de finanţare, schimbări bruşte de legislaţie, creşterea poverii fiscale, etc. După o analiză riguroasă a rezultatelor şi acţiunilor câtorva sute de potenţiali candidaţi, jurnaliştii Capital vor selecta mai mulți nominalizaţi pentru fiecare categorie de premii, iar dintre aceştia va fi desemnat câştigătorul care va pleca acasă cu statueta.
Anul acesta, vor fi acordate 10 premii, cinci din ele fiind rezervate companiilor care activează în sectoarele cu cea mai mare importanţă în economie. Industria, agricultura, sectorul financiar, serviciile și comerțul sunt domeniile asupra cărora ne vom concentra pentru a identifica acele companii care au reușit performanțe demne de menționat și premiat.
Indiferent de domeniul în care activează, firmele cu rezultate remarcabile au o şansă de a câştiga premiul „Compania anului“, iar întreprinzătorii care au dovedit viziune în deciziile luate anul trecut pot fi nominalizaţi pentru „Omul de afaceri al anului“. Recunoaştem, în acest fel, performanţele deosebite obţinute de-a lungul unui an în afaceri, pentru că România are nevoie de întreprinzători care să dovedească faptul că succesul este posibil chiar şi în perioada de criză. Nu în ultimul rând, am ales să premiem o investiţie, pentru că investiţiile reprezintă angajamente pe termen lung şi arată încrederea în economia românească. Două premii speciale vor merge unul către compania care a dovedit cea mai eficientă implicare în programe de responsabilitate socială, şi cel de-al doilea către compania cu cea mai mare perfomanță pe piața de capital.
Două decenii
Așa cum menționam și la începutul acestui text, revista Capital decernează aceste premii de 20 de ani. De cele mai multe ori, timpul ne-a arătat că am avut dreptate în alegerea noastră. Investiţiile străine desemnate de juriul Capital ca având cel mai mare impact s-au confirmat în marea majoritate a cazurilor. În 1999, premiul a fost primit de Renault, care tocmai se întorsese la uzinele Dacia, iar în 2001, de LNM, pentru achiziţionarea Sidex. Între timp, ambele companii au fost modernizate, producţia lor merge în mare parte la export, iar în jurul lor s-au dezvoltat reţele importante de furnizori. Mai merită menţionat Carrefour (investiţie premiată în 2003), care a anunţat, prin intrarea şi extinderea pe piaţa românească, explozia comerţului modern din anii următori.
Am avut mână bună şi în ceea ce priveşte perspectivele unor persoane sau companii. În 2002, „Speranţa anului“ a fost desemnat Zoltan Teszari, patronul RCS-RDS, care a venit să îşi ridice statueta la Gala Capital de atunci, într-una din extrem de rarele apariţii publice pe care le-a avut vreodată. Astăzi, el a ajuns pe locul cinci în clasamentul celor mai bogaţi românii (Top 300 Capital).
Cum nu suntem perfecţi, au existat şi premii ce s-au dovedit (uneori destul de repede) nu tocmai justificate. Un exemplu este Banca Turco-Română, care a primit titlul de „Banca anului“, în 1999. După câțiva ani, banca a intrat în faliment.
MARILE PREMII:
Omul de afaceri al anului
Compania anului
Investiția anului
PREMII:
Cea mai bună companie din industrie
Cea mai bună companie din agricultură
Cea mai bună instituție financiară
Cea mai bună companie din servicii
Cea mai bună companie din comerț
PREMII SPECIALE:
Cea mai relevantă campanie de responsabilitate socială
Cea mai mare performanță pe piața de capital
ANALIZA CANDIDAŢILOR LA PREMII
Pentru a desemna nominalizaţii şi câştigătorii PREMIILOR CAPITAL, vom analiza rezultatele financiare ale companiilor, dar şi alte elemente relevante pentru performanţa acestora, pentru viziunea managerilor şi a proprietarilor.
Vom ţine cont de rezultatele înregistrate anul trecut, luând în considerare evoluţia unor indicatori precum profitul net, rezultatul operaţional, activele totale, cote de piaţă, raportul cost/venit, rentabilitatea activelor şi a capitalului. Vor fi analizate şi alte elemente relevante pentru performanţa într-un anumit domeniu (ex. creditele neperformante la bănci etc.).
Vom evalua investiţiile realizate nu doar prin prisma mărimii acestora, ci şi a capacităţii de a crea locuri de muncă, de a transmite efecte pozitive mai departe în economie.
Vor fi urmărite şi decizii şi acţiuni de marketing, inovaţii, invenţii, decizii strategice, produse noi lansate anul trecut şi la începutul anului acesta, nişe noi de piaţă deschise etc.
Vom ţine cont de tranzacţiile importante pe care candidaţii le-au realizat, de contractele mari încheiate sau licitaţiile câştigate.
Implicarea în proiecte de responsabilitate socială, de caritate privată va conta atât pentru premiile mari şi pentru cele sectoriale, cât şi la acordarea unui premiu special pentru cele mai bune acţiuni de responsabilitate socială.
