Încerc să schimb un status quo. Viața mea profesională se învârte în jurul unor discuții legate în mare parte de curățenie. De pete de sos întărit, de aragazuri stropite de ulei, de toalete în care s-a depus piatra, de rosturi atacate de mucegai, de clanțe pentru uși acoperite de microbi, de praf depus pe ferestre, de podele pline de noroi. . .  Nu, nu lucrez într-o companie de servicii pentru curățenie, nu sunt menajerăși nici nu sufăr de vreo boala obsesiv-compulsivă legată de acest subiect. Sunt de fapt un om de comunicare. Marketer. La prima vedere nu pare ceva emoționant ceea ce fac. Nici cool, nici glorios, nici măcar interesat. Dar realitatea nu este aceasta. În plus, mie chiar îmi place ce fac. De curând am fost pusă în fața unei dileme – care părea să fi fost rezolvată de către diverși editorialiști, bloggeri, moderatori TV, politicieni și comentatori: ce am alege noi să consumăm? Cultură sau produse de curățenie?Și aici începe povestea. Anul acesta am avut plăcerea să creăm o experință  mai putin convențională pentru categoria de produse pentru curățenie, participând cu brandul Cif la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu – o platformă ideală pentru a transpune în realitate sloganul mărcii noastre „Întotdeauna un final frumos”.  Arta – indiferent de modul în care o piesăde teatru, un solo-ul de la balet sau o simfonie se termină – are întodeauna un final frumos prin prisma trăirii extraodinare pe care ți-o oferă. Astfel, în spatele scenei deschise de la Sibiu am descoperit prieteni, parteneri, artiști și vizitatori, într-un spațiu în care Cif nu mai interacționase până acum cu ei. Același consumator de cultură și artă teatrală – transpus alături de brandul nostru într-o poveste frumoasă, a fost spectator al celor două lumi: lumea artei și lumea consumerismului. Festivalul Internațional de Teatru la Sibiu a avut anul acesta sloganul  „Crize. Cultura face diferența”. Mai mult sau mai puțin direct, descoperim că, în această perioadă, criza definește tot ceea ce ne înconjoară, fie că mergem la supermarket, fie că ieșim la o terasă sau mergem la teatru. În mijlocul acestei crize,regăsim consumatorul. Consumatorul de teatru, de cultură este în același timp și un consumator de bunuri. O simplă analogie ne arată că deciziile pe care acesta le ia ne pot salva de la criză sau ne pot apropia și mai mult de aceasta. El este singurul care poate face o diferență. Cum decide un consumator român atunci când trebuie să împartă bugetul între cultură și curățenie? Într-o țară în care cultura curățeniei este bine înrădăcinată, oare putem să înfruntăm criza? Consumatorul se împarte încontinuu între două lumi, ambele aflate în criză – lumea culturală, imaterială, unde consumatorul sfidează criza (de această dată o criză de valori) prin susținerea culturii (‘cultura face diferența’) – și lumea reală, unde consumatorul sfidează criza prin consum, susținând astfel fluxul financiar. Deși în lumea culturală, participarea consumatorului la demontarea crizei financiare este mai puțin evidentă, ea este totuși prezentă: cultura costă, pe lângă investiții sentimentale și intelectuale, și bani. Cu alte cuvinte, sfidarea crizei prin cultură se traduce, printre altele, și în sfidarea crizei financiare și în deblocarea fluxului financiar.  Oricine intră azi într-o sală de teatru din București se va convinge de acest lucru: toate sunt „pline ochi” de spectatori – deși biletele nu sunt tocmai ieftine- iar multe dintre spectacole se joacă cu casa închisă.Să revenim însă din lumea teatrului în viața reală, palpabilă și să definim consumatorul și comportamentul acestuia dintr-o perspectivă concretă, ușor de înțeles de oamenii care lucrează cu cifre. În anul 2011,în plină criză, piața de produse de îngrijire a locuinței a crescut față de anul precedent cu aproximativ 1,9*, reușind să oprească scăderea din anul 2010.  Nu a fost o creștere impresionantă dar a fost luminița de la capătul tunelului. Semn că publicul nostru poartă în continuare o luptă pentru păstrarea obiceiurilor definitorii pentru el inclusiv prin folosirea unor produse de calitate,  chiar și în timp de criză. Comportamentul consumatorilor a fost în același timp diferit, aceștianu au cumpărat mai des decât de obicei, însă a crescut numărul produselor pe care le-au pus în coș, cu 8 procente**. Toate aceste modificări pozitive pot fi pusepe  de-o parte pe seama creșterilor salariale de la finalul anului și scăderea inflației de la 7,96% în decembrie 2010, la 3,14% în decembrie 2011 și pe de alta, recaptării încrederii în viitorul nostru.În zonele în care criza influențează consumatorul, acesta ia mereu o decizie.  Iar lupta brandurilor din ziua de astăzi se petrece în doar câteva secunde, exact timpul pe care astăzi orice consumator este dispus să îl aloce pentru a decide. Astfel, fie că este vorba despre consumerism, artă, educație sau cultură, consumatorul este același, iar decizia lui va merge întotdeauna către o marcăa cărui prezenţă a observat-o în toate aceste zone și cu care a dezvoltat legătură emoţională pentru că aceasta i-a reafirmat valorile esenţiale în viață.
* cota de piață 2011, conform Retail Index Service, copyright© 2010 The Nielsen Company Romania. Datele exclud vânzările din cash&carry.
** GFK Romania Brand Indices 2011
Diana Stan este Senior Brand Manager Household Cleaners la Unilever South Central Europe.