Cu reducerea TVA la alimente, discutăm despre cel mai mare șoc fiscal pozitiv administrat economiei din ultimul deceniu. Cifrele stau dovadă. Statul a colectat anul trecut din TVA 50,8 mld. lei. Să simplificăm și să pornim de la ipoteza că încasările din TVA rămân constante în 2015. Cât din TVA-ul adunat de guvern provine din achiziții de alimente? Cel mai potrivit indiciu e ponderea cheltuielilor cu alimentele în coșul de consum al populației: 37%. Proporțional, TVA de 24% aferent achizițiilor de alimente ar trebui să reprezinte 18,8 mld. lei. Acum cota scade la 9%, rezultă o pierdere anuală de 11,8 mld., între o cincime și un sfert din tot TVA-ul strâns de guvern, sau 1,5% din PIB! Împărțind la 2 aflăm că impactul bugetar pe a doua jumătate a acestui an e de circa 6 mld. lei. (Victor Ponta a anunțat un impact de 5 mld. lei). Scăderea TVA la alimente oferă economiei un șoc mai mare decât cel care s-ar fi produs prin reducerea generală a TVA la 20%. Dacă ar fi procedat la scăderea cotei de TVA de la 24% la 20% atunci bugetul ar fi pierdut 8,5 mld. lei. (Guvernul a estimat un cost pe un an de 9 mld. lei). Cum măsura ar fi aplicată doar în partea a doua a anului, impactul bugetar real e de 4,5 mld. lei. Confirmarea faptului că scăderea TVA la alimente lasă mai mulți bani sectorului privat decât alternativa sa este de facto oficială prin afirmația că, datorită măsurii luate, cota medie de TVA va ajunge în România la 17,5%, adică mai jos decât ar fi fost dusă prin scăderea taxei la toate produsele.

De ce ia guvernul această măsură? Din populism. Scăderea TVA la alimente nu afectează proporțional pe toată lumea, ci vine mai mult în avantajul oamenilor cu venituri mici, care dedică o parte mai însemnată a cheltuielilor lunare achiziției de alimente. Pentru a justifica măsura, guvernul a realizat cea mai mare cosmetizare bugetară din ultima perioadă. Conform premierului, bugetul țării a încheiat primul trimestru cu un excedent de 5,4 mld. lei, care după calculele mele reprezintă 0,76% din PIB, chiar în contextul scăderii CAS. Și totuși avem excedent! Cum am ajuns aici? Prin creșterea fulminantă a încasărilor din TVA și prin reducerea cheltuielilor. Criticii guvernului Ponta susțin că ambele categorii bugetare au fost manipulate. În buget figurează mai mult TVA deoarece guvernul s-a jucat cu rambursările la finalul anului trecut, iar cheltuielile au fost tăiate dinadins pentru a genera spațiu fiscal, însă în mod nesustenabil. Disperarea populistă a guvernului i-a băgat în fibrilații pe oponenți, asta e clar. Din păcate, oponenții lui Ponta contabili au fost, contabili au rămas. Accentul pe care ei îl pun pe gaura care rămâne în buget după scăderea TVA și pe cheltuielile care nu vor mai putea fi angajate e penibil. Reducerea fiscalității e o măsură tot atât de bună ca și reducerea cheltuielilor publice.

Că guvernul nu a gândit pe termen lung, e clar. Dar guvernul nu gândește niciodată pe termen lung și nici nu are intenții bune. Cum spunea Ludwig von Mises, o guvernare liberală poate fi realizată doar prin presiunea publicului, nu din viziunea guvernului. Guvernelor viitoare nu le rămâne decât să apere moștenirea guvernului Ponta și să reducă și mai mult povara statului. Dacă sunt în stare. Dacă nu, atunci înseamnă că nu pot guverna în interesul României.