Ionuț Bălan, analist economic
Cel care a postulat şi a obţinut premiul Nobel pentru asimetria informaţională, George Akerlof – soţul actualului preşedinte al Fed Janet Yellen – a justificat teoria la nivel microeconomic prin faptul că, în general, într-o tranzacţie comercială, fie vânzătorul, fie cumpărătorul au cunoştinţe despre piaţă sau despre un produs pe care nu le împărtăşesc cu celălalt. Cu alte cuvinte, dovedesc lipsă de transparenţă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în societate. Nivelul educaţional scăzut al populaţiei determină o asimetrie informaţională faţă de propagandişti. Aceștia din urmă ştiu care e adevărul, însă încearcă să-i inducă în eroare pe cei cu cunoştinţe mai reduse pentru a-şi crea un avantaj comparativ. Aşadar, cei cu un nivel educaţional scăzut sunt o pradă uşoară pentru propagandă. În cazul nostru, al românilor, propaganda e realizată de media, care ar trebui să fie o sursă de educaţie, dar, din păcate, cultivă doar asimetria informaţională. Poate face asta fiindcă societatea e segregată din punct de vedere educaţional. Conţine unele elite şi ceva elemente de nivel mediu, însă, majoritatea covârşitoare e prost educată.
Dacă e să trasăm o curbă a lui Gauss, vom observa că educaţia redusă o face foarte aplatizată. Ceea ce înseamnă că sistemul educaţional trebuie să devină o prioritate de prin rang, ca să se evite manipularea. Cultivarea asimetriei informaţionale duce la acumulări masive de tensiuni, iar apoi detensionarea are loc sub forma unor overhiting-uri, mişcări extreme de violente, lebede negre. Vorbind simplu, o anumită „pătură“ profită de neştiinţa prostimii şi încearcă să o fraierească. Aşa se face că oamenii au cumpărat cu banii luaţi de la bancă locuinţe care mai reprezintă doar 40% din preţul de achiziţie. Manipulatorii şi-au făcut datoria, dar societatea a devenit un butoi de pulbere unde şi lor a început să le fie greu să supravieţuiască. Pentru a fi prevenite astfel de episoade e suficient ca nivelul educaţional să crească și să se evite dezechilibrele informaţionale. În caz contrar, „momente“ ca programul de privatizare în masă, Caritas, SAFI, FNI, despăgubirea proprietarilor ce au căzut victime regimului comunist prin intermediul FP ori restituirea proprietăților preluate abuziv cu ajutorul ANRP e posibil să se repete.
Și totuși, pentru a nu fi percepută cultivarea asimetriei informaţionale în societate s-a oferit ceva în schimb. Ştiţi ce? Democraţia. Oamenilor li s-a întărit sentimentul – aşa cum zicea Aristotel – că cine e egal dintr-un anumit punct de vedere e egal din toate punctele, ceea ce le-a conferit tuturor aceleaşi drepturi. Fără a se ține cont că ceea ce sugerează filosoful grec pentru ca această relaţie să fie funcţională e educaţia, care atunci când lipseşte, doar le dă impresia membrilor societăţii că ar avea aceleaşi drepturi şi, de fapt, cad victime asimetriei informaţionale. Mai tragic e că cele ce au cultivat asimetria şi au încercat să dea societăţii aparenţa de democraţie – în lipsa transparenţei şi educaţiei – au fost instituţiile statului. Iar când discutăm de necesitatea ca statul să fie reformat e tot una cu a spune că societatea trebuie să ajungă la un nivel de transparenţă şi educaţie care să-i permită să aibă avantaje comparative faţă de alte ţări.
Acest articol a fost publicat în numărul 2 al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016