Economia României merge, în general, bine, dar riscurile potențiale sunt foarte mari și ne pot arunca într-o recesiune cruntă. Cam așa ceva spune Fondul Monetar Internațional (FMI) în ultimul raport asupra economiei autohtone. Predicții care fac deliciul presei, dar care nu trebuie luate mot-à-mot și nici trâmbițate ca și cum urmează să aibă loc de mâine.
Ce spune FMI în raport este că, în cazul în care instabilitatea politică va afecta în continuare economia, absorbția fondurilor europene va fi tot scăzută, iar zona euro va avea parte de o recesiune prelungită, atunci, pe baza evoluției din 2008-2010, economia României ar putea să scadă cu până la cinci puncte procentuale. Accentul este pus pe problemele zonei euro, cu care avem legături extrem de importante, prin exporturi și investiții.
Analistul Florin Cîțu arată că FMI „manipulează scenariul de bază“ scoțând în față scăderea de 5%, care are o probabilitate de doar 10%, în timp ce o cădere de 2% a PIB este mult mai realistă. Până la urmă, însă, este doar un scenariu, iar în varianta cea mai negativă putem ajunge la o scădere de 5%. Puțin probabilă, dar posibilă. La fel ca și scenariul care indică o depreciere de 20% a cursului de schimb, adică un euro de 5,4 lei. Foarte puțin probabilă.
Există și laude în raport
Dacă ne uităm și în alte părți, observăm că totul ţine de interpretare. În timp ce unele voci autohtone acuză FMI de inconștiență, Financial Times ia în calcul doar lucrurile clare din raport. Cum ar fi cele în care se arată că România a ieșit cu succes din criză, deși  mai are mult până la o creștere economică sustenabilă și pe termen lung. Și evidențiază consolidarea fiscală, reducerea deficitului bugetar, stoparea recesiunii și nivelul diminuat al inflației. Inclusiv faptul că ținta de deficit, de 2,2%, va fi atinsă anul acesta, când creșterea PIB va fi 0,9%. Creștere care va fi, în 2013, de 2,5%.
Întâmplător sau nu, aceleași lu­cruri le-a citit din raport și premierul Victor Ponta. Lucru normal, din moment ce sunt amănunte pozitive. Ce nu a analizat nimeni prea mult este de ce s-a străduit FMI să facă simulări referitoare la creșterea veniturilor bugetare prin majorări de taxe și impozite. Mai exact, un miliard de lei dacă va crește cota asigurărilor sociale (de 10,7% în prezent) cu un procent, de 1,2 miliarde lei după o majorare de un punct procentual a cotei unice de 16% și de două miliarde lei după o urcare a cotei de TVA tot cu un punct.
Taxe mai mari, impozite mai mari
Practic, FMI ne arată cum ar putea bugetul de stat să devină ceva mai bogat pe seama tuturor. Deși sunt doar calcule, și nu sugestii directe, ideile din raportul FMI vor putea fi luate în discuție la stabilirea bugetului pentru anul viitor. Iar economiștii Fondului nu uită să menționeze că nivelul de 10,7% pentru asigurările sociale este unul dintre cele mai mici din Europa, la fel cum este și cota unică. Uită însă să spună că totalul taxelor și impozitelor colectate de la angajat și de la angajator reprezintă aproape 80% din salariul net. La care se adaugă o TVA de 24% pentru aproape orice achiziție și, evident, un număr mare de impozite și taxe locale (pe proprietate etc.)
Poate că ar trebui să nu uităm nici noi că FMI este un finanțator de state, nu de companii private. Prin urmare, este mai puțin interesat de bunăstarea cetățenilor unei țări și mai mult de indicatorii macroeconomici. De asemenea, poate că FMI chiar ia în calcul o evoluție negativă pentru România anilor următori și se teme că nu vom putea achita ratele împrumuturilor pe care le-am luat deja, respectiv 20 miliarde euro.
4,2 miliarde lei este suma care ar putea intra în bugetul de stat, conform FMI, dacă s-ar majora cu câte un punct procentual asigurările sociale, cota unică și cea de TVA