Foaia de turnesol a facilităţilor, numite pompos de Guvern pachet de relansare a consumului, este impactul asupra bugetului. Eficienţa lor se vede în seriozitatea şi precizia cu care sunt măsurate pierderile şi câştigurile pentru stat. Restul este retorică
Dincolo de senzaţia făcută de anunţul Guvernului că, în următoarele luni, va pune în practică un pachet de măsuri pentru relansarea consumului stau calculele bugetare. Iar la acest capitol, guvernanţii nu au fost prea convingători. Trei din cele patru măsuri preconizate – facilitatea la plata ratelor pentru persoanele fizice, scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi sprijinul financiar pentru firmele care fac angajări – au o influenţă foarte mică sau zero asupra bugetului din acest an.
În schimb, reducerea contribuţiilor de asigurări cu 5% care este, în fond, cea mai aşteptată de mediul de afaceri ar însemna un minus de încasări de circa 2,5 miliarde lei în a doua parte a anului.
O scurtă analiză a celorlalte măsuri arată că facilitatea la plata ratelor se va reflecta asupra bugetului abia peste doi ani, când vor fi acordate scutirile de impozit pe venit de până la 200 lei, iar scutirea de impozit pe profitul reinvestit, în raportările companiilor de anul viitor. Totodată, ajutorul cu cheltuiala salarială a firmelor care fac noi angajări în limita a 20 de persoane este greu de evaluat pentru că depinde sub ce formă va fi dat acesta.
Dacă, aşa cum a obişnuit până acum, Ministerul Finanţelor va recurge la deduceri, respectiv cheltuieli care se pot scădea la sfârşitul anului, eventual în funcţie de profit, atunci efectul va fi minor pentru firme, dar şi pentru buget.
Reacţia FMI, un bun barometru
Un bun barometru al seriozităţii măsurilor anunţate este şi reacţia reprezentanţilor FMI. În comunicările publice, şefa delegaţiei Fondului, Andrea Schachter, a tratat foarte diplomatic problema pachetului de relansare a consumului. Cât priveşte reducerea CAS dată ca sigură din iulie, oficialii FMI au precizat doar că nu este inclusă în buget. Prin urmare, Guvernul ar trebui să găsească alte surse de venituri pentru a suplini dislocarea a circa 2,5 miliarde lei de la contribuţii.
„Când vezi că măsurile Guvernului sunt trecute de FMI la capitolul diverse, îţi dai seama că importanţa şi impactul pentru buget şi mediul de afaceri sunt nesemnificative. Să spunem că FMI ar închide ochii o jumătate de an şi ar accepta scăderea CAS, care e foarte dorită de Guvern din motive politice, dar ne vom trezi la anul că va creşte la loc sau vor apărea cu alte poveri“, spune profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Scăderea CAS este considerată foarte oportună de mediul de afaceri şi de analiştii economici, în condiţiile în care taxarea muncii este foarte mare în România, depăşind 50%, iar veniturile sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Planul Guvernului nu vizează însă neapărat o relaxare fiscală şi poate fi catalogat mai degrabă ca oportunism politic.
„Artificiile fiscale în genul propunerii de facilitare a plăţilor ratelor, pe lângă faptul că nu vor avea nici pe departe efectul scontat, introduc şi mai multe distorsiuni într-un sistem deja mult prea birocratic. Cifrele gândite de Guvern, conform cărora cu un efort bugetar în echivalentul a 0,1% din PIB peste doi ani se obține azi un efect de 0,5%, sunt nerealiste atât prin prisma principiilor economice, cât şi a analizelor empirice“, explică analistul economic Laurian Lungu.
Reducerea CAS, singura măsură viabilă
În privinţa efectului măsurilor guvernamentale asupra consumului, evaluările specialiştilor arată că promisiunile nu revitalizează circulaţia banilor în economie. „Relansarea consumului îi obsedează pe guvernanţi pentru că nu au TVA suficient colectat, adică bani pe care apoi să îi toace politic. Nu au ei nicio treabă cu relansarea consumului. Ei vor să mergem ca oile să consumăm în neștire, de preferat pe credite cât mai multe accesate, ca TVA-ul să le umple buzunarele. Măsura aceasta nu e făcută deci pentru stimularea consumului privat, ci pentru a finanța pe mai departe un aparat de stat supradimensionat și ineficient“, crede profesorul de economie Cristian Păun.
Dintre toate măsurile anunţate, cea mai surprinzătoare a fost „înjumătăţirea“ ratelor la creditele bancare. Analiştii economici au caracterizat-o drept pomană electorală, bancherii comerciali s-au abţinut de la comentarii, iar guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a considerat-o un prim pas al impozitării progresive.
„Răsplătim faptul că oamenii cu venituri mici fac eforturi să îşi plătească ratele la bancă“, a fost justificarea ministrului pentru buget, Liviu Voinea.
„E greu, dar să nu uităm că acei oameni au acasă plasme, frigidere, mașini sau chiar case datorită creditelor. Guvernul nu trebuie să le facă cadou aceste lucruri. Ar trebui să ne dea tuturor posibilitatea și libertatea de a produce și de a vinde mai ușor și cu profituri mai mari. Numai așa vom putea să o ducem mai ușor cu ratele și să și reîncepem să consumăm mai mult. Or acest lucru nu se poate face decât prin reducerea de urgență a fiscalității pe consum și pe producție. Restul sunt populisme ieftine, cu iz electoral clar. Iluzii aberante vândute pe post de panaceu la problema sărăciei noastre“, consideră Cristian Păun.
Fără îndoială, scăderea CAS sau a TVA ar însemna cu adevărat relaxare fiscală şi ar stimula munca şi consumul. „O gură de oxigen pentru economie ar fi doar reducerea CAS, dintre măsurile anunţate. Cât despre facilitatea la plata ratelor, mă îndoiesc că băncile vor marşa. Nu-i văd niciun viitor, pentru că nu aduce niciun avantaj băncilor, în schimb ar fi complicat de pus în practică. Ar însemna modificarea business planurilor, a sistemelor IT, cu costurile aferente, monitorizarea fiecărui solicitant etc., iar băncile preferă abordarea standardizată la creditele de retail“, arată analistul economic Dragoş Cabat.
Deşi dezbaterea în jurul oportunităţii propunerilor este foarte aprinsă, realitatea bugetară indică, cu cifre clare, că bugetul nu-şi permite relaxări de fiscalitate. Motivul: colectarea impozitelor este foarte slabă, iar cheltuielile tot cresc.
Proba adevărului este dată de rezultatele execuţiei bugetului de anul trecut. Diferenţele dintre veniturile prognozate şi cele realizate este enormă. Ministerul Finanţelor a estimat că va încasa 209,2 miliarde lei, iar la sfârşitul anului a adunat doar 200 miliarde lei, deși PIB a crescut peste prognoză cu 1%. Cu toate acestea, pentru 2014, bugetul are previziuni şi mai optimiste, cu venituri de 216 miliarde lei. Sumele ar trebui să acopere cheltuielile în creştere ale statului, în special cu salariile, bunurile şi serviciile achiziţionate de instituţii şi asistenţa socială. Investiţiile rămân pe ultimul loc între priorităţile bugetare, iar neîndeplinirea planului de încasări se reflectă întotdeauna în investiţii diminuate. În 2013, statul a dat pentru investiţii 31,6 miliarde lei, deşi îşi propusese să cheltuiască 36,9 miliarde lei._
Pachetul de măsuri propus de guvern
– Facilitate la plata ratelor pentru persoanele cu venituri sub 1.600 lei net în limita a 500 lei lunar
– Sprijin financiar pentru cheltuiala salarială cu angajaţii noi, în limita a 20 de persoane
– Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în producţia/achiziţia de echipamente
– Reducerea contribuţiilor de asigurări cu 5% pentru angajator
