Plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice vor fi limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi plafonul actual, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor. De asemenea, firmele nu vor putea încasa în numerar de la persoane fizice mai mult de 10.000 de lei/persoană într-o zi în contul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii. Cele mai controversate premiere ale proiectului sunt, însă, introducerea unor limite (10.000 lei) la plăţile cash între persoane fizice şi chiar interzicerea acestora pentru achiziţiile de maşini, case şi terenuri. Cine va încerca să ocolească banca riscă amenzi uriaşe, de 20% din valoarea tranzacţiei.

Comercianţi versus bancheri

Proiectul de ordonanţă a atras protestele comercianţilor. Aflaţi deja într-o relaţie tensionată cu bancherii din cauza comisioanelor înterbancare mari la tranzacţiile cu card, aceştia se plâng că limitarea plăţilor în numerar le va creşte şi mai mult costurile. „Decontarea plăţilor cu ajutorul cardurilor ne costă de 10 ori mai mult decât folosirea numerarului şi de 5 ori mai mult decât sunt costurile similare în vestul Europei. Ca orice cartel, băncile sunt în competiţie reală doar până la o anumită limită şi au încercat până acum să obstrucţioneze orice încercare a guvernelor de a pune ordine în această atitudine monopolistă“, spune Dan Şucu, proprietarul Mobexpert. El susţine că o intervenţie a statului pentru limitarea plăţilor cash, care oferă business suplimentar băncilor, atrage necesitatea unei alte intervenţii, de limitare a comisioanelor la tranzacţiile cu carduri.

Mişcare pe care Guvernul nu a existat să o facă: un alt proiect de ordonanţă de urgenţă limitează comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le poate percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% la cele de credit, nivel de circa cinci ori mai mic decât cel practicat în prezent în sistemele Visa şi MasterCard. „Cu aceste niveluri am fi acolo unde trebuie“, consideră Şucu. Limitând prin lege comisioanele interbancare, guvernul închide gura marilor retaileri, dar nemulţumeşte bancherii şi reprezentanţii MasterCard şi Visa. Deocamdată, băncile analizează în ce măsură pierderea de venituri poate fi compensată de creşterea business-ului ca efect al legii care limitează sau interzice oamenilor plăţile cash. Indiferent dacă în forma finală a reglementărilor se va impune lobby-ul marilor retaileri sau al bancherilor, buni de plată vor fi tot clienţii utilizatori de carduri. Reprezentanţii MasterCard au avertizat că băncile vor ajusta în compensare alte comisioane impuse clienţilor pentru a compensa pierderile de venituri.

Sute de euro, „impozit“ la bancă

Dacă pentru pierderile comercianţilor din tranzacţiile cu carduri Guvernul a simţit nevoia să propună o măsură, niciun fel de preocupare nu a fost transmisă pentru a limita şi costurile pe care le va suporta populaţia după interzicerea plăţilor cash. Obligând persoanele fizice să devină clienţi ai băncii dacă vor să vândă sau să cumpere case, terenuri sau maşini, statul le impune acestora, prin lege, să suporte costul unor servicii bancare, care se adaugă impozitelor existente. În logica intervenţiei considerate necesare pentru comercianţi, Guvernul ar trebui să limiteze, tot prin lege, multe alte comisioane bancare pe care le vor suporta, obligaţi de lege, indivizii. Care ar fi reacţia bancherilor nu e greu de anticipat.

Pentru a tranzacţiona o maşină sau un imobil, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul va trebui să îşi deschidă un cont. Deschiderea e, de regulă, gratuită, dar administrarea lunară a contului poate costa până la 7,5 lei sau 2 euro lunar. Costurile mari apar însă la transferul banilor din contul cumpărătorului în cel al vânzătorului. Pentru un ordin de plată în euro, cumpărătorul va plăti un comision de 0,2% din suma transferată, iar dacă virează lei, pentru o sumă mai mare de 50.000 de lei trebuie să suporte un comision care ajunge şi la 25 de lei. Vânzătorul nu scapă nici el de costuri. Există bănci care îi vor reţine câţiva lei doar pentru că a încasat în cont o sumă, iar pentru a retrage numerarul primit de la cumpărător va lăsa şi el băncii circa 0,5% din bani. În cazul vânzări de imobile în valută, interzicerea plăţilor cash înseamnă, pentru cumpărător şi vânzător, obligaţia de a lăsa în sistemul bancar sume chiar de ordinul sutelor de euro.

Soluţii de a ocoli aceste comisioane nu există, dar consultanţii financiare spun că pot fi căutate variante în care costurile să fie mai reduse. „Retragerea banilor din casierie e mai scumpă decât retragerea acestora de la ATM. Recomandăm clienţilor să ataşeze un card de debit contului curent şi să efectueze retragerile de numerar de la bancomat. Pentru sume peste 4.000 de lei, e nevoie doar de un apel telefonic în call center pentru mărirea plafonului zilnic. În funcţie de banca unde are cardul, în acest fel, clientul plăteşte între 0 si 0,2% din suma retrasă faţă de 0,5% din casierie“, spune Andrei Dunuta, director de vânzări la compania de consultanţă financiară Adwisers. Efectul interzicerii plăţilor cash va fi resimţit puternic pe piaţa auto. În special tranzacţiile între persoane fizice cu maşini de ocazie, de valori mici, se realizează „cu banii jos“. „În cazul tranzacţiilor cu imobile, multe se realizează oricum cu plăţi intermediate de sistemul bancar, fiind finanţate prin credit“, spune Valentin Ilie, CEO ColdwellBanker, care precizează însă că avansul se plăteşte totuşi în multe cazuri cash.