Nu tineretul României a fost obiectivul Programului Prima Casă, ci susţinerea artificială a preţurilor locuinţelor în contextul unei cereri firave, totul în folosul unui sistem bancar avariat, plin de credite proaste al căror colaterale erau active imobiliare supraevaluate. Este ceea ce am putut adulmeca încă de la lansarea acestuia în anul 2009 şi o ţintă care a primit confirmări pas cu pas. Recircularea stocului de credit printre dărâmăturile bulei imobiliare pe baza garanţiilor guvernamentale – asta a fost Prima Casă, la noi dar şi programele similare derulate aiurea în lume. Bazinul de cerere, stors în curba speculativă a creditului de la jumătatea deceniului trecut şi băut până la ultima picătură de programele de stimulare derulate post-criză, acum se cere reumplut. Şi cum economia nu creează locuri de muncă nici când creşte, iar muşterii noi nu au de unde să vină, Prima Casă se reinventează cu fundaţii pe nisipuri tot mai mişcătoare.

Un proiect de hotărâre de guvern publicat de Finanţele Publice la sfârşitul lunii trecute aduce modificări Programului aşa cum acesta a fost lansat acum şase ani. Prima Casă ar urma să devină un veritabil cazinou al vânturării banilor şi reciclării creditului nu de puţine ori deteriorat. Cea mai importantă dintre prevederi este aceea de a lăsa posibilitatea de a accesa planul de finanţare şi pentru debitori care au sucombat în trecut. Cum criza datoriilor a fost într-atât de aproape, cum băncile încă digeră neperformantele din trecut, pare ciudat să dăm arma potenţial sinucigaşă a creditului pe mâna celor care au manevrat-o prost şi în trecut. Se întâmplă, însă, pentru a nu „genera prejudicii bugetului de stat prin executarea unor garanţii acordate în cadrul programului în situaţii în care această executare poate fi evitată“, spune documentul guvernamental. În rest, liber la tranziţia către o locuinţă mai mare, dar şi la utilizarea imobilului pentru închiriere. Acesta va putea fi folosit şi pentru înfiinţarea unei firme, aşa încât ne mirăm de ce nu s-ar chema, cel puţin pe o secţiune, şi Programul „Primul Sediu Social“. Imobilele vechi achiziţionate prin Prima Casă pot fi folosite şi pentru ipotecare în vederea unei achiziţii viitoare, dacă ratele sunt la zi. Liber la creţia monetară, într-un nou caritas imobiliar susţinut de credit!

Pe când A Doua Casă, A Treia Casă, A Patra Casă?! Cazinoul perfect! O piaţă imobiliară blocată în preţuri încă nesustenabile, un bazin de cerere distrus de cataclismul demografic al ultimului sfert de veac şi un sistem de credit gripat însă pe care stau bănci dornice de expansiune. Între aceste ruine, guvernanţii ne invită la un concurs de shooting unde ştim sigur că tot instituţiile financiare vor fi prădătorii, iar cumpărătorii de case dispuşi să se (supra)îndatoreze cei vânaţi. Succes pentru cine mai vrea să mai încerce!