La finalul recentului summit NATO din Ţara Galilor, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat satisfacţia faţă de deciziile alianţei. „Toate obiectivele au fost atinse. Planul de acţiune măreşte prezenţa militară alternativă şi continuă pe teritoriul României. Avem acum pe teritoriu circa 1.400 de militari americani, din care 600 sunt puşcaşi marini de elită. Aceste trupe vor creşte în funcţie de situaţie. În plus, s-a decis crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, împreună cu flota României şi a Bulgariei. Acest centru va fi tot timpul alimentat cu nave din flota militară a SUA, chiar azi a intrat un distrugător în port la Constanţa“, spunea şeful statului.
În plus, pe teritoriul României va fi amplasat un comandament NATO, care „va coordona activităţile regionale din România şi Bulgaria“. Nu în ultimul rând, participanţii la summit au decis ca toate statele membre să revină la o finanţare a cheltuielilor de apărare de minim 2% din PIB, cel puţin 20% din acest buget urmând să fie alocat echipamentelor militare.
Toate deciziile pomenite mai sus au fost luate pe fondul crizei din Ucraina şi a tensiunilor crescânde dintre Rusia şi Occident. Mişcările separatiste din sud-estul Ucrainei susţinute făţiş de Moscova nu au legătură doar cu numărul mare de etnici ruşi care trăiesc în zonă, ci şi cu faptul că regiunile respective sunt mult mai dezvoltate economic decât restul ţării. Iar trecerea lor în sfera de influenţă rusă nu ar fi doar un câştig geopolitic.
Superioritate clară?
După o perioadă de minimizare sau chiar de negare a conflictului, se pare că toate statele vestice au înţeles că se află în faţa unei provocări serioase. Şi au decis să acţioneze în consecinţă – la deciziile din plan militar se numără sancţiunile economice, care dau semne că îşi ating deja o parte din scopuri.
Dacă pentru mulţi (mai ales locuitori ai spaţiului est-european) atitudinea fermă a NATO este mai mult decât binevenită, sunt destui cei care susţin că reacţia vestului este oarecum disproporţionată. Mai ales că, puse faţă în faţă, cele două tabere par complet dezechilibrate. Rusia are sub 150 de milioane de locuitori, în timp ce SUA şi Uniunea Europeană au peste 800 de milioane. Iar dacă se adaugă şi cei peste 100 de milioane din Turcia şi Canada, tabăra NATO se apropie de un miliard de persoane. Comparaţia din punct de vedere economic este, de asemenea, net defavorabilă Rusiei – aceasta a înregistrat în 2013 un PIB de 2.100 de miliarde de dolari, de 17 ori mai mic decât cel raportat de SUA şi UE împreună. Cât despre forţa militară, NATO are în jur de trei milioane de soldaţi şi ofiţeri activi (faţă de circa 770.000 în Rusia) şi încă vreo 3,3 milioane de rezervişti (faţă de două milioane în ograda Moscovei).
În plus, chiar dacă dezechilibrul în ceea ce priveşte tehnica militară deţinută nu este chiar aşa de mare (Rusia are, de exemplu, 43.000 de tancuri şi vehicule blindate, faţă de circa 90.000 la nivelul NATO, sau 352 de nave militare, comparativ cu aproximativ 1.000 în NATO), există se pare un dezechilibru calitativ – o bună parte din echipamentele şi vehiculele ruseşti ar fi vechi şi în stare proastă, susţin surse din spionajul militar occidental.
Avantajele Moscovei
La prima vedere, n-ar fi motive prea mari de îngrijorare. Însă o citire mai atentă a cifrelor poate sugera că, în cazul unui conflict deschis cu Occidentul, Rusia are o serie de atuuri. De exemplu, deşi nu are nici pe departe forţa financiară a SUA sau a Uniunii Europene, Moscova se află la un confortabil nivel al datoriei publice de 11% din PIB, mult sub gradul de îndatorare de peste 80% din PIB înregistrat de majoritatea statelor Vestice. Cu alte cuvinte, Rusia ar avea loc destul să se împrumute pentru finanţarea cheltuielilor militare.
Ţara lui Vladimir Putin are, de asemenea, o balanţă comercială pozitivă (surplus de circa 180 de miliarde de dolari în 2013, faţă de un surplus de doar 65 de miliarde de dolari în acelaşi an pentru UE şi un deficit de aproape 500 de miliarde de dolari pentru SUA). Asta înseamnă că, la o adică, economia rusă şi-ar putea fi, cel puţin pentru o vreme, autosuficientă. (Desigur că, de la caz la caz, încetarea relaţiilor comerciale cu statele vestice ar putea fi suportabilă sau tragică)
Nivelul rezervelor naturale strategice este, de asemenea, în avantajul Rusiei – 80 de miliarde de barili de petrol, faţă de circa 32 de miliarde în SUA şi UE la un loc (aici însă se adaugă şi rezervele de ţiţei ale Canadei, 180 de miliarde de barili – din care, totuşi, 95% sub formă de nisip petrolifer), respectiv aproape 50 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, faţă de vreo 11 trilioane în Statele Unite şi Canada şi sub două trilioane de metri cubi în Uniunea Europeană. Iar binecunoscuta dependenţă a multor state occidentale de gazele ruseşti îi conferă Moscovei un avantaj greu de cuantificat.
Nu în ultimul rând, Rusia este una din cele mai mari puteri nucleare. Cu circa 8.000 de focoase, din care circa o cincime active, succesoarea URSS ar putea oricând distruge cea mai mare parte a vieţii de pe pământ. Nici nu mai contează că SUA, Franţa şi Marea Britanie deţin şi ele aproape 8.000 de focoase, din care aproape 2.500 active. Existenţa unui arsenal nuclear de asemenea dimensiuni la dispoziţia lui Putin va face ca Rusia să fie tratată cu mănuşi. Cel puţin până în ultimul moment.
28% Cu atât este mai mare PIB-ul pe cap de locuitor în regiunea Doneţk comparativ cu media naţională
Statele Unite ALE AMERICII
Profil social
_Populaţie: 318 mil.
_Spor natural: 0,4 la 1.000 loc.
_Speranţa de viaţă: 79 de ani
_Salariul mediu net: 3.166 $
_Rata şomajului: 8,1%
_Populaţie sub pragul de sărăcie: 12%
Profil economic
_PIB: 16.800 mld. $
_PIB per capita (PPP): 53.000 $
_Evoluţia PIB 2013: +2,2%
_Datoria publică: 80% din PIB
_Exporturi: 1.575 mld. $
_Balanţa comercială: -471 mld. $
_Resurse petrol: 26,8 mld. barili
_Resurse gaze: 9,46 trilioane mc
Profil militar
_Militari activi: 1,43 mil.
_Rezervişti: 0,85 mil.
_Cheltuieli militare: 3,8% din PIB
_Forţe aeriene: 5.900 avioane şi elicoptere de luptă
_Forţe navale: 473 nave
_Tancuri şi vehicule blindate: 34.000
_Focoase nucleare: 7.315 (2.104 active)
Uniunea Europeană
Profil social
_Populaţie: 505 mil.
_Spor natural: 0,44 la 1.000 loc.
_Speranţa de viaţă: 77 de ani
_Salariul mediu net: 2.700 $
_Rata şomajului: 11,5%
_Populaţie sub pragul de sărăcie: 10%
Profil economic
_PIB: 17.350 mld. $
_PIB per capita (PPP): 34.500 $
_Evoluţia PIB 2013: +0,1%
_Datoria publică: 87% din PIB
_Exporturi: 2.173 mld. $
_Balanţa comercială: +65 mld. $
_Resurse petrol: 5,7 mld. barili
_Resurse gaze: 1,8 trilioane mc
Profil militar
_Militari activi: 1,55 mil.
_Rezervişti: aprox. 2,5 mil.
_Cheltuieli militare: 1,5% din PIB
_Forţe aeriene: 2.400 avioane şi elicoptere de luptă
_Forţe navale: 544 nave
_Tancuri şi vehicule blindate: 53.000
_Focoase nucleare: 525 (450 active)
CASETA 3
Rusia
Profil social
Populaţie: 146 mil.
Spor natural: 0,2 la 1.000 loc.
Speranţa de viaţă: 70 de ani
Salariul mediu net: 800 $
Rata şomajului: 5,5%
_Populaţie sub pragul de sărăcie: 11%
Profil economic
_PIB: 2.100 mld. $
_PIB per capita (PPP): 17.800 $
_Evoluţia PIB 2013: +1,3%
_Datoria publică: 11% din PIB
_Exporturi: 515 mld. $
_Balanţa comercială: +179 mld. $
_Resurse petrol: 80 mld. barili
_Resurse gaze: 48,7 trilioane mc
Profil militar
_Militari activi: 0,77 mil.
_Rezervişti: 2,03 mil.
_Cheltuieli militare: 4,2% din PIB
_Forţe aeriene: 2.100 avioane şi elicoptere de luptă
_Forţe navale: 352 nave
_Tancuri şi vehicule blindate: 43.000
_Focoase nucleare: 8.000 (1.600 active)
