Nu orice invenție merită patentată. La fel, nu orice tentativă de copiere merită sancționată.
Momentul în care Steve Jobs a prezentat lumii iPhone-ul, în 2007, a schimbat radical o întreagă industrie. Aparatul genial lansat de Apple nu avea nimic în comun cu ceea ce însemna telefon mobil până atunci.
iPhone-ul încununa conceptul de inovație, și a devenit rapid cel mai bine vândut smartphone, transformându-și producătorul în cea mai valoroasă companie de pe glob, cu o capitalizare de piață de peste 630 de miliarde de dolari (în momentul de față).
Realizările Apple au fost copiate de tot mai mulți concurenți. Majoritatea producătorilor de smartphone-uri se laudă cu ecrane tactile și imagini intens colorate. Unul dintre ei este Samsung, cel mai mare producător de electronice din lume și cel ale cărui gadgeturi seamănă cel mai izbitor cu cele ale Apple.
Aceste simitudini, pe baza cărora priza la public a Samsung a crescut fulgerător, au fost de ajuns ca Apple să dea în judecată gigantul sud-coreean în mai multe țări, pentru încălcarea mai multor brevete. Acesta, la rândul său, a contraatacat și și-a adus rivalul în instanță cu aceleași capete de acuzare. Pe 24 august, un juriu american a decis că Samsung a încălcat șase patente și a obligat producătorul asiatic la plata unor daune de peste un miliard de dolari, una dintre cele mai mari amenzi din istoria proceselor de copyright.
Chiar orice merită patentat?
Unele voci au acuzat autoritățile de protecționism, și chiar într-o formă transparentă. Până una-alta, însă, problema de fond ridicată de acest caz este dacă toate inovațiile Apple ar fi trebuit patentate de la bun început. Și dacă pasionații de IT și start-up-urile din acest domeniu ar trebui să aibă dreptul de a-și baza noile proiecte pe tehnologia deja existentă datorită marilor companii.
Nu ar strica să ne amintim de ce au apărut patentele. Sistemul a fost proiectat ca urmare a unui compromis de pe urma căruia toată lumea ar trebui să aibă de câștigat: statul oferă unui inventator un monopol limitat pe o nișă, cu condiția ca acesta să dezvăluie cum funcționează tehnologia sa. Pentru a se califica, o invenție trebuie să fie nouă, utilă și cu rezultate neșteptate până atunci – dacă îndeplinește toate aceste condiții, inventatorul primește dreptul de proprietate exclusivă a patentului timp de 20 de ani. „Brevetele de design“, care fac referire la aspectul obiectului și sunt acordate după o procedură mult simplificată, sunt valabile 14 ani.
Disputa dintre Apple și Samsung nu are mare legătură cu funcționalitatea produselor, ci cu felul în care arată și se simt. Printre proprietățile care au generat acest război juridic se numără abilitatea de a mări imaginea printr-o dublă atingere cu degetul, efectul de „ciupitură“ a ecranului și cel de „bandă de cauciuc“, vizibil atunci când te duci în josul unei pagini. Ba mai mult, disputa s-a axat pe dreptul de a rotunji marginile telefonului și ale pictogramelor de pe ecran. Să ne facem bine înțeleși, multe dintre aceste caracteristici au reprezentat îmbunătățiri formidabile, de neconceput înainte de lansarea iPhone-ului; totuși, să conferi unei companii dreptul de monopol pornind de la mișcări ale degetelor sau de la rotunjirea colțurilor înseamnă să duci definiția „inovației“ și a „rezultatelor neașteptate“ pe culmile absurdului.
Pentru ca aceste dileme să nu apară ar fi nevoie de câteva modificări legislative simple. Criteriile de acordare a patentelor ar trebui aplicate mai riguros. Apoi, ar trebui înființate tribunale specializate pe drepturile de autor, în care judecătorii să cunoască îndeaproape evoluțiile tehnologice: până acum, cazurile de încălcare a brevetelor au fost judecate de jurați aleși aleator. Iar dacă patentele sunt într-adevăr nesocotite, magistrații ar trebui să tindă spre penalități financiare, nu pe interdicția vânzării produselor vinovate, și astfel, pe privarea clienților de mai multe opțiuni.
Furt sau continuitate
O lume în care există mai puține patente, dar acordate foarte strict, și metode mai eficiente de stingere a disputelor ar servi nu numai intereselor consumatorilor, ci și celor ale marilor inovatori, cum este cazul Apple. Se zvonește că gigantul IT pregătește lansarea unui iPad cu ecran mai mic, format pe care Samsung îl comercializează deja. Cum ar fi ca aceste planuri să fie anulate de o ceartă pe patent? Să nu uităm că marile succese înregistrate de compania americană la începuturi se bazau pe îmbunătățirea celor mai bune tehnologii existente – în primul rând, interfața grafică și mouse-ul, inventate la centrul din Palo Alto al Xerox. „Totul se reduce la încercarea de a cunoaște cele mai bune invenții ale omului – și apoi la încercarea de a încorpora aceste inovații în activitatea ta“, spunea Steve Jobs în documentarul „Triumful tocilarilor“, din 1996. „Iar noi nu am avut niciodată vreo jenă în a fura marile idei ale altora.“