Nivelul activelor administrate de fondurile de investiţii din Europa a depăşit, în premieră, 11 trilioane de euro, ceea ce înseamnă o dată şi jumătate PIB-ul Uniunii Europene. „Creşterea anuală de 16% s-a realizat în ciuda unei creşteri economice anemice în UE. O explicaţie este politica monetară relaxată a Băncii Centrale Europene (BCE) şi a altor bănci centrale“, a arătat Dragoş Neacşu, director general al Erste Asset Management şi preşedinte al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), la o conferinţă organizată de Finmedia, la Sinaia.

Tipărirea de bani, soluţia găsită de băncile centrale în încercarea de a salva statele blocate în datorii şi economiile afectate de recesiune, va fi accelerată în perioada următoare. BCE a anunţat un plan de „relaxare cantitativă“ fără precedent, urmând să aloce, pentru achiziţii de active, peste un trillion de euro. Măsurile de reducere a dobânzilor, operate de bănci centrale pentru a stimula creditarea şi consumul,  au distrus randamentele plasamentelor monetare, iar cantităţile uriaşe de lichiditate disponibile a trebuit să îşi caute randamene mai bune pe pieţele de capital, alimentând noi bule bursiere. Creşterea cotaţiilor bursiere este responsabilă, astfel, şi de mare parte din avansul fondurilor de investiţii cu plasamente în acţiuni, în timp ce fondurile de piaţă monetară, cu plasamente în depozite bancare, şi-au continuat declinul. Din cele 11,34 trilioane de euro cât totalizează activele fondurilor de investiţii europene, peste 70%, respectiv 8 trilioane de euro, sunt active ale fondurilor mutuale (deschise). Acestea au avut, de altfel, cea mai mare rată de creştere (16,3%), reuşind să înregistreze şi un maxim istoric al vânzărilor, în sumă de 472 miliarde de euro. Fondurile mutuale cu orizont lung de investire (toate în afară de cele de piaţă monetară) au atras partea leului din intrările de bani, cu 476 miliarde de euro, în creştere cu 45% faţă de cele 328 miliarde de euro din 2013.  Pe categorii, fondurile de obligaţiuni au atras cei mai mulţi bani (191 miliarde de euro), la mare concurenţă cu fondurile mixte (multi-asset în noua terminologie folosită începând cu 2015 pe plan global) şi cu un nivel remarcabil de 61 miliarde de euro înregistrat de fondurile de acţiuni. „Din martie 2012, fondurile de piaţă monetară au un regulament foarte draconic, astfel încât majoritatea administratorilor le-au mutat în categoria «alte fonduri»“, spune Neacşu, care administrează în România şi singurul fond de piaţă monetară existent (Erste Money).

România, cea mai mare creştere din Europa

„2014 a fost un an de excepţie şi pentru piaţa fondurilor de investiţii din România.Am ajuns la vânzări nete de 970 milioane de euro. Ne-au lipsit doar două săptămâni să atingem pragul de un miliard de euro şi nu ne-a ajutat nici cursul de schimb“, spune Neacşu. Activele totale ale fondurilor deschise şi închise au urcat cu 26,5%, la 5.717 miliarde de euro. Creşterea a fost extraordinară în special pentru fondurile mutuale (deschise): +40%, acesta fiind cel mai mare avans din Europa, urmat de cel al Italiei, cu 31,5% şi al Cehiei, cu 30,2%.

Chiar şi cu această creştere, care a scos România din categoria ţărilor cu ponderi mai mici de 0,1% în totalul activelor fondurilor din Europa, piaţa noastră rămâne una mică, activele fondurilor mutuale locale însumând doar 4,079 miliarde de euro. La acest nivel, am depăşit ţări precum Bulgaria, Slovacia sau Slovenia şi avem şanse să depăşim anul viitor dimensiunea pieţei elene, în scădere continuă de câţiva ani. „Cred că, în următorii ani, putem avea creşteri de peste 20%. Ţinta pentru 2018 este să depăşim Cehia, iar în 2020 ar trebui să jucăm în liga Poloniei şi Turciei, depăşind active de 10.000 miliarde de euro. Mecca pentru noi e, însă, Suedia, unde 75% din gospodării au plasamente în unităţi de fond“, spune Neacşu. Cele mai mari pieţe europene pentru fondurile mutual sunt cele din Luxemburg (2,6 trilioane de euro active) şi Irlanda (1,27 trilioane de euro), ambele porţi de intrare pentru capitaluri americane şi asiatice, urmate de Franţa (1,14 trilioane de euro) şi Marea Britanie (995 miliarde de euro).

Finanţatori pentru datoria statului

România rămâne, însă, departe de pieţele europeane dezvoltate şi în privinţa alocării între tipuri de fonduri. Astfel, dacă în Europa fondurile de acţiuni dețin mai mult de o treime din activele totale (36%), urmate de cele de obligaţiuni, cu 29%, de fondurile diversificate (27%), cele monetare (12%) şi altele (5%), piaţa românească este dominată de categoria alte fonduri, cu 45% din active, urmată de cea a fondurilor de obligaţiuni (41%), în timp ce fondurile diversificate şi cele de acţiuni nu au, fiecare, ponderi mai mari de 2%-3%. Fondurile de obligaţiuni sunt, de altfel, printre cei mai mari deţinători de titluri de stat din România, cel al Erste finanţând 2,5% din datoria publică a ţării. „La acest nivel, nu ne este indiferent dacă ajungem să finanţăm, din banii investitorilor, risipa bugetară sau politici publice sănătoase“, spune Neacşu. Împreună cu fondurile private de pensii, fondurile mutuale ajung să finanţeze chiar 10% din datoria publică a României.