Lupta anticoruptie, zapacita de restructurarea institutiilor

pentru Control, Parchetul National Anticoruptie (PNA) si Ministerul Justitiei. Numeroasele modificari in structura acestora, ca institutii cu activitati in domeniul combaterii coruptiei, au condus la situatii paradoxale: pe de o parte, au fost create structuri paralele pentru unele domenii, pe de alta parte, alte domenii au fost lasate descoperite. „Raportul National asupra Coruptiei“, lansat saptamana trecuta de catre Transparency International spune clar: „incepand cu 28 mart

pentru Control, Parchetul National Anticoruptie (PNA) si Ministerul Justitiei. Numeroasele modificari in structura acestora, ca institutii cu activitati in domeniul combaterii coruptiei, au condus la situatii paradoxale: pe de o parte, au fost create structuri paralele pentru unele domenii, pe de alta parte, alte domenii au fost lasate descoperite. „Raportul National asupra Coruptiei“, lansat saptamana trecuta de catre Transparency International spune clar: „incepand cu 28 martie 2004, Romania nu a mai avut nici o institutie care sa monitorizeze conflictele de interese pentru demnitari“. Aceasta o data cu desfiintarea Corpului de Control al Primului Ministru. Pe hartie, situatia a durat pana in luna august, cand au intrat in vigoare alte acte normative ce transfera atributiile respectivului organism catre „ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar“. In realitate, situatia nu este nici pe departe rezolvata: „In ciuda importantei deosebite a institutiei, aceasta nu a putut functiona adecvat in anul 2004 si nu a prezentat nici un raport privind activitatea proprie“, arata raportul Transparency International. In plus, hotararea de guvern care stabileste regimul de functionare al organismului, „nu reglementeaza deloc modul de punere in aplicare a atributiilor preluate de la fostul Corp de Control, ceea ce implica faptul ca nu a existat activitate de control la nivelul administratiei centrale“, mai arata studiul, dupa cum s-a vazut si din rezultatele reale. O alta gafa a autoritatilor, care dateaza chiar din acest an: trecerea Garzii Financiare si Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV) in subordinea Ministerului Finantelor Publice. „Transferul ANV nu se justifica, in baza Memorandumului cu Banca Mondiala, pentru ca Ministerului Finantelor ar fi urmat sa-i fie transmisa competenta de colectare si politica financiar-vamala, iar la ANC era necesar sa ramana Directia de supraveghere vamala, corespunzatoare competentei de supracontrol si combatere a coruptiei“, explica raportul Transparency. Acum, atat controlului, cat si supravegherea integritatii lui se fac de catre aceeasi institutie, ceea ce reprezinta o eroare. In privinta PNA, structura si competentele sale au fost modificate de mai multe ori. In 2004, au fost infiintate patru noi departamente: Biroul pentru combaterea infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, Serviciul pentru combaterea infractiunilor de crima organizata si coruptie, Serviciul de anchete speciale si Biroul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare si a coruptiei. De mentionat este ca mai exista: un Departament de cercetare a fraudelor si un Departament anticoruptie in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, un organism interministerial coordonat de Ministerul Justitiei, plus Directia Generala de Protectie si Anticoruptie, subordonata tot Ministerului Justitiei. Prea multe departamente si institutii. In raportul de evaluare a politicilor anticoruptie, publicat cu cateva zile in urma, Freedom House recomanda „unificarea structurilor de audit intern guvernamental (diferite corpuri de control) printr-un mecanism unic de subordonare“. O asemenea structura, potrivit Freedom House, ar trebui sa aiba destula autoritate pentru a coordona parghiile guvernamentale de lupta contra coruptiei, dar si destula autonomie pentru a semnala atunci cand Guvernul esueaza.

Coruptia, Situatie comparativa in tarile din Europa de Sud-Est

Nivelul coruptiei in tarile Europei de Sud-Est se afla pe un trend descendent. Romania si Albania sunt printre putinele care au inregistrat slabe evolutii pozitive.

De urmarit

In numarul 5 din 3 februarie 2005, revista noastra va prezenta, in articolul „Securizarea granitelor si autostrazile vor costa mai putin“, situatia contractelor controversate incheiate de fostul guvern cu EADS, Bechtel si Vinci. Aflat la Ierusalim pentru inaugurarea muzeului Holocaustului, premierul Calin Popescu Tariceanu a discutat cu omologul sau francez, Jean-Pierre Raffarin, despre cele doua afaceri in care sunt implicate firme franceze, respectiv securizarea frontierelor (EADS) si autostrada Comarnic – predeal (Vinci). „Am tinut sa precizez punctul nostru de vedere, si anume ca soarta acestor contracte va putea fi decisa imediat ce vom avea un audit financiar si tehnic care sa arate daca au fost incheiate corect“, a declarat Tariceanu.In articolul „Manualele scolare, afacere paguboasa pe bani publici“, Capital, nr. 11, 17 martie, am prezentat situatia creata in urma licitatiei de anul acesta pentru manuale scolare. Drept urmare, am mentionat in material, va izbucni un nou scandal intre edituri si Ministerul Educatiei si Cercetarii. Saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte de presa, editorii au cerut „stoparea acestor mecanisme de licitatie dupa care s-a mers si in anii trecuti si reevaluarea ofertelor in doua-trei saptamini, termen pe care ni-l asumam. Este un semnal de alarma pe care Asociatia Editurilor cu Profil Pedagogic si Cultural il lanseaza ministrului educatiei“, au spus editorii.Capital nr. 36 din 2 septembrie 2004, pagina 20, Articolul „Industria fast food a inceput sa sfaraie“. Vorbeam atunci de initiativa grupului Agricola Bacau de a produce in cantitati mari semipreparate. Recent, conducerea grupului a confirmat ca va continua investitiile in aceste linii si in alte activitati. Grupul intentioneaza sa investeasca in perioada 2005-2007 peste 20 milioane de euro in modernizarea unitatilor de productie, dupa ce anul trecut a fost alocata o suma de 4,3 milioane de euro. Agricola a intrat pe piata preparatelor de tip fast-food o data cu inaugurarea fabricii Conagra, specializata in productia de preparate din carne, si a unitatii de semipreparate din carne de pui si vegetale Europrod.