de 15 ani, se ridica la aproximativ 1.000 de miliarde de lei. Cifra a fost obtinuta pe baza estimarilor noastre, fiindca institutia nu a oferit detalii asupra veniturilor realizate. Acesti bani vin de la societatile comerciale la care CCIRB este actionar majoritar. Cele mai importante sunt: companiile Romexpo SA, Rominvent SA, editura Edimpress-Camro SRL, Centrul Roman de Afaceri „Marea Neagra” SA, Parcul Industrial Mangalia, participarea la managementul World Trade Center Bucuresti. „Tot ce am realizat in acesti ani de activitate este numai datorita efortului nostru. Suntem organizatie nonprofit, independenta, nu am luat bani de la stat, am avut rezultate prin propriile forte”, spune Ancuta Conta, director general executiv adjunct al CCIRB. Pe de alta parte, pe baza unor argumente de natura juridica, a unei incalceli intre statute si proceduri de vot si a Hotararii de Guvern (HG) nr. 95 din 10 februarie 2005, omul de afaceri Mihail Vlasov afirma ca el este presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR). Mai mult, aceasta structura ar urma sa pastreze patrimoniul actualei CCIRB, iar Camera Municipiului Bucuresti, care se va desparti de cea a Romaniei, conform HG 95, nu se va alege, practic, cu nimic. Si, mai exact, scenariul cel mai vehiculat pana in prezent in mediul de afaceri este urmatorul: actuala structura a CCIRB va deveni Camera Municipiului Bucuresti si va trebui s-o ia de la zero, iar Mihail Vlasov si Camera de Comert a Romaniei vor lua patrimoniul (constituit, culmea, de catre CCIRB), adica toate afacerile enumerate, plus luxosul sediu de la Pasajul Marasesti.
Guvernul este acuzat ca intervine in mediul de afaceri
„Patrimoniul este al Camerei de Comert a Romaniei. Eu am fost votat in septembrie 2002 ca presedinte al acesteia. Ulterior, guvernul de atunci a intervenit pentru ca eu sa nu-mi pot exercita functia”, spune Vlasov. Acesta se refera la un incident intens mediatizat si neclarificat pana in prezent. In 2002, 14 camere judetene au votat statutul Camerei de Comert a Romaniei, separata de cea a Bucurestiului, cu Vlasov presedinte. Dat fiind ca inclusiv unii dintre semnatarii acelui statut au contestat modalitatea prin care s-a realizat votarea, actul a fost anulat prin hotarare judecatoreasca, in acelasi an. Ulterior, anularea a fost contestata, si asa mai departe. „Daca avem in vedere acest considerent, nu este corect ca Guvernul sa intervina in activitatea unor organizatii private, mai ales cand exista o disputa juridica referitoare la satut”, spune Ancuta Conta. Din punctul de vedere al CCIRB, hotararea de guvern care „recunoaste infiintarea Camerei de Comert a Municipiului Bucuresti” reprezinta „o grava imixtiune a statului in mediul de afaceri, avand in vedere ca institutia nu a fost oficial consultata”. CCIRB a trimis o reclamatie administrativa „urmand ca, in cazul unui raspuns negativ, sa fie introdusa actiune in contencios administrativ”. Ca efect al presiunilor din ultima perioada, George Cojocaru, presedintele CCIRB, s-a retras din functie, Colegiul de Conducere votandu-l in unanimitate ca succesor pe Victor Babiuc. Cat priveste atmosfera printre camerele de comert din tara, acestea au opinii extrem de diferite. Cristian Parvan, presedintele Camerei de Comert Calarasi si director executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, spune ca modalitatea prin care s-a procedat este „incalificabila”: fara consultari, printr-o hotarare de guvern care „recunoaste ceva ce nu exista”. Parvan aminteste faptul ca „asa s-a procedat si cand a fost luat Registrul Comertului” de la Camera.Maria Grapini, vicepresedinte al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Timis, spune ca, in principiu, ar fi de acord cu despartirea celor doua entitati, dar „este pacat ca s-a ajuns la asemenea dispute”. Intre timp, cele doua structuri isi desfasoara activitatea in paralel, pana ce justitia va decide cine are dreptate.

Miza razboiului dintre „cele doua Camere”
· Veniturile anuale obtinute de catre CCIRB: circa 1.000 de miliarde de lei
· Din aceasta suma, aproximativ 35% reprezinta veniturile din activitatile generatoare de profit si servicii oferite membrilor: Romexpo SA, Rominvent SA, editura Edimpress-Camro SRL, Centrul Roman de Afaceri „Marea Neagra” SA, Parcul Industrial Mangalia, actiuni la World Trade Center Bucuresti
· O parte mica, de 3% din veniturile CCIRB, provin din taxele membrilor: camere de comert si alte organizatii, IMM, firme mari si foarte mari
· O investitie importanta este sediul CCIRB din sectorul 2 (langa Pasajul Marasesti). Potrivit raportului de activitate al institutiei, aproximativ 50 de miliarde de lei au fost alocate in 2004 pentru finalizarea acestui sediu.

Chichitele juridice de la baza disputei
· „Camera de Comert a Romaniei exista, practic, din 1990. La aceasta denumire pur si simplu a fost adaugat „si municipiul Bucuresti”. Dar Camera Bucuresti nu a existat niciodata”, spune Mihail Vlasov
· „Guvernul a avut abilitare prin lege de a recunoaste infiintarea Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, singurul efect al hotararii contestate constand in dobandirea personalitatii juridice de catre aceasta structura”, transmite Executivul
· „Pentru a infiinta o camera de comert, reprezentantii mediului de afaceri constituie un statut, un patrimoniu, stabilesc un sediu. Or, cei din Bucuresti nu au facut asta, asadar, Guvernul nu are ce sa recunoasca”, afirma surse din mediul de afaceri.