Lupta împotriva pandemiei de COVID-19 devine temă politică și în Germania, și în Rusia

Virusul s-a dovedit a fi foarte schimbător, implicând apariția unei multitudini de tulpini, lucru ce trage după sine noi și noi valuri de pandemie care aduc în pragul colapsului sistemele de ocrotire a sănătății din cele două țări și lovesc în economia acestora, conform ng.ru

În condițiile create, unica posibilitate pentru depășirea crizei de coronavirus este ca populația să dobândească imunitate colectivă, lucru ce poate fi realizat pe două căi: ori permițându-le oamenilor să facă boala, ori organizând vaccinarea în masă. Tulpinile în continuă transformare îi infectează pe cei care au făcut deja boala. Ilustrativă este modalitatea de gestionare a COVID-19 aleasă de Suedia, unde în cursul primului val de coronavirus nu s-a introdus carantina, însă cel de-al doilea val de pandemie a schimbat poziția oficialilor. Numărul deceselor în timpul celui de-al doilea val s-a dovedit a fi de peste patru ori mai mare decât în Danemarca, Norvegia și Finlanda luate împreună. Consecința o constituie scăderea încrederii populației în conducerea țării și faptul că politicienii suedezi și-au revizuit punctul de vedere în ceea ce privește lupta împotriva coronavirusului.

Atât în Rusia, cât și în Germania există o minoritate care refuză categoric să se vaccineze, creând în acest fel un rezervor natural pentru existența și mutația coronavirusului, asigurându-i acestuia, ca formă biologică de viață, posibilitatea unei existențe neîntrerupte. Unii medici chiar cred că tocmai acesta este motivul apariției a noi și noi valuri de pandemie.

Apariția negaționiștilor COVID, a scepticilor sau a adversarilor vaccinurilor, cum li se spune și în  Germania, și în Rusia, are legătură în principal cu incapacitatea sau refuzului unei părți a populației de a înțelege cauzele care au stat la baza pandemiei și consecințele acesteia. Unii analiști sunt de părere că în Rusia, spre deosebire de Germania, între cei care nu se vaccinează sunt destul de mulți cei care sunt pur și simplu indiferenți în ceea ce privește viitorul lor sau sunt înclinați spre fanatism religios, considerat chiar și de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse ca fiind „o interpretare specifică a religiozității”.

Cea mai democratică modalitate de luptă împotriva poziției anti-vaccinare

Cea mai democratică modalitate de luptă împotriva poziției anti-vaccinare este metoda convingerii. Acesta este însă o modalitate care implică foarte mult timp și mult mai multe cheltuieli decât cea în care sunt folosite metode de constrângere, în primul rând – constângerile din partea  statului. Iar în condițiile alegerilor nu foarte îndepărtate, constrângerea poate fi deosebit de periculoasă.

Perioada alegerilor se caracterizează, atât pentru Rusia, cât și pentru Germania, prin prezența unei majorități instabile a partidului de guvernământ (sau a partidelor, ca în cazul Germaniei). În aceste condiții, orice pas pripit făcut de autorități are consecințe grave în alegeri. De aceea fiecare propunere este evaluată nu numai din punctul de vedere al rezultatelor în lupta împotriva coronavirusului, ci și din punctul de vedere al ecoului avut în societate. În condiții electorale, orice „strângere a șurubului”, fie ea și justificată de situația epidemiologică reală, este menită să aibă ca rezultat înfrângerea în alegeri. De situație pot profita populiștii, care mizează pe prejudecățile și  temerile anti-științifice ale oamenilor.

Este interesant să comparăm sondajele efectuate în întreprinderi din Germania și Rusia cu privire la măsurile luate de angajatori în perioada pandemiei. Este vorba, între altele, de introducerea testelor obligatorii, de trecerea unei părți a angajaților în regimul de muncă de la distanță. Aceste măsuri au fost în mare parte comune pentru cele două țări. Însă rezultatele acestor măsuri  demonstrează, în general, disciplina deosebită care-i caracterizează pe germani. În timp ce în Germania, potrivit datelor Televiziunii germane 2 (ZDF), aceste măsuri au fost acceptate de 65% dintre angajați, în Rusia ele au fost acceptate numai de aproximativ 47% dintre angajați (conform sondajelor efectuate de Superjob). Totodată, numărul persoanelor nehotărâte se dovedește a fi în Rusia considerabil mai mare decât în Germania. Acest lucru înseamnă că în Federaţia Rusă mai este încă loc de muncă de lămurire.

Sursa foto: Dreamstime