incomparabil mai sigure si mai ieftine. Excesul de zel pentru absorbtia fondurilor SAPARD a mai nascut un mic monstru: garantii de stat pentru investitii private. La prima vedere, asa cum afirma si oficialii, este o masura foarte buna, care va stimula finantarea si derularea proiectelor SAPARD. Daca studiem detaliile si efectele Hotararii de Guvern (HG) care va da unda verde initiativei, observam mai multe anormalitati, pentru sistem sanatos de piata. In mod normal, garantiile emise de institutii speciale au rolul de a asigura bancile ca nu vor pierde nimic daca acorda credit unui anumit solicitant. Pentru aceasta exista fonduri de garantare. Totusi, bancile nu s-au aratat prea incantate pana in prezent sa utilizeze serviciile acestor fonduri, din cauza ca, indiferent de garantia respectiva, normele BNR tot le impun sa constituie provizion egal cu 100% din valoarea creditului. Drept dovada, din 2.000 de miliarde de lei, la cat se ridica plafonul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), anul trecut au fost acordate garantii de numai zece milioane de euro, adica la aproximativ 20% din „capacitate”. „Pentru banci este foarte de dorit sa aiba garantii de stat la credite. Acestea au o siguranta maxima. Insa nu este fezabil pentru stat, pentru ca are alte obligatii, nu cred ca este interesant sa garanteze proiecte private”, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB). De asemenea, Silvia Ciornei, presedintele FNGCIMM, spune ca nu a fost informata de initiativa privind garantiile de stat. Dar, surpriza! Iata ca este adevarat. Prin prevederile Hotararii de Guvern, pe de o parte, statul roman incurca afacerile propriului sau fond de garantare, iar pe de alta parte fura clientii Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), institutie privata. Lupta este complet inegala. „Nu va fi nici un comision si nici un alt cost la garantiile de stat”, spune Gheorghita Corbu, directorul Agentiei SAPARD. In cazul celor doua fonduri, comisionul este intre 2 si 3% pe an din valoarea garantiei. In acelasi timp, fondurile garanteaza pana la maximum 75% din valoarea creditului, pe cand proiectul de HG mentioneaza garantii de stat de 100% din credit. Este mai mult decat evident ca toti solicitantii se vor indrepta catre acestea. „Nu este in nici un caz o concurenta neloiala, fiindca este loc pe piata”, spune Gheorghita Corbu. De asemenea, si Nicolae Istudor, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, spune ca „asa e normal, sa existe o concurenta, omul sa aiba de unde sa aleaga, din trei variante”. Silvia Ciornei, presedintele FNGCIMM, spune ca fondul pe care-l conduce tocmai a imbunatatit conditiile de acordare a garantiilor. „Nu mai exista plafon la suma care poate fi garantata. Acordam garantie pentru 75% din valoarea creditului, indiferent cat de mare este aceasta”, spune Silvia Ciornei. Aceasta nu aflase inca faptul ca initiativa Ministerului Agriculturii va face inutile facilitatile pe care le-a adoptat. Veronica Tomescu, presedintele fondului privat FGCR, incearca sa-si pastreze optimismul: „chiar daca nu vom mai avea solicitari pentru creditele SAPARD, vom acoperi pierderea pe alte categorii de credite”, spune aceasta. Daca propunerea Ministerului Agriculturii va fi aprobata, solicitantii de credite pentru asigurarea cofinantarii proiectelor SAPARD vor avea la dispozitie un fond de 5.000 de miliarde de lei, aproape de trei ori mai mare decat plafonul disponibil al FNGCIMM.