Firmele romanesti se plang ca strainii le “fura” toate marile contracte de antrepriza din Romania. Strainii domina aceasta piata, iar putinele firme romanesti care au “muscat” din acest fruct al antreprizei generale s-au “inecat” cu galusca.


Din cele 140 de contracte de infrastructura finantate din fonduri ISPA, cu o valoare de peste un miliard de euro, doar cinci sunt adjudecate de firme romanesti. Valoarea totala a lucrarilor 100% romanesti este de 12,7 milioane de euro, reprezentand numai 1,2% din totalul fondurilor. La aceste contracte se adauga alte opt, in parteneriat cu firme straine, cu o valoare totala de aproximativ 170 milioane de euro, ceea ce inseamna 16% din total.

Ponderea covarsitoare a firmelor straine se regaseste si la “impartirea” banilor pentru alte lucrari de constructii din alte fonduri europene – PHARE, BEI sau BERD. Daca mai punem la socoteala si valoarea uriasa a contractului semnat pentru realizarea autostrazii Bucuresti-Bors, cu firma Bechtel (de peste doua miliarde de euro), piata lucrarilor de antrepriza generala este dominata de straini, cu peste 90%.

Printre firmele romanesti care au avut curajul sa intre pe aceasta piata se numara si CCCF, care a castigat doua licitatii, printr-o asociere cu o firma straina, lucrari finantate din fonduri ISPA, la doua tronsoane din autostrada Bucuresti-Constanta. De asemenea, CCCF a mai prins doua finantari substantiale din fonduri PHARE – unul de peste sapte milioane de euro, si celalalt de zece milioane euro, pentru reabilitari de cale ferata. Cu toate acestea, societatea CCCF nu o duce prea bine si se confrunta cu probleme financiare. si acum cauta solutii de redresare si asteapta sprijin politic. “Pentru reafirmarea firmelor romanesti, ar trebui gasita o solutie cum ar fi modificarea continutului caietelor de sarcini, astfel incat sa existe cerinte mai mici pentru companiile locale. Insa, ma indoiesc ca acest lucru ar fi pe placul Uniunii Europene”, declara Nicolae Constantinescu, director general al CCCF SA.

Unele companii se lupta sa supravietuiasca, altele o duc foarte bine. Un astfel de exemplu este asociatul strain al CCCF la marile proiecte finantate de ISPA, firma italiana Astaldi Spa, una dintre cele mai “vioaie” companii straine de pe piata romaneasca si care, in fiecare an, “strange” lucrari, in medie, de 100 milioane de euro. Astaldi a lucrat in asociere la autostrada Bucuresti-Pitesti si lucreaza si la autostrada Bucuresti-Constanta, dar este si castigatoarea licitatiei pentru viitorul pasaj Basarab din Bucuresti, ce va fi construit din fonduri BEI si pentru care valoarea totala a contractului de antrepriza se ridica la circa 140 milioane de euro. “In Romania, Grupul Astaldi a operat pana acum aproape exclusiv in proiecte finantate cu fonduri straine – BEI, BERD, ISPA, JBIG. Colaborarea noastra cu firma CCCF a inceput in 1990, aceasta contribuind semnificativ la intrarea grupului nostru in tara. De aceea, suntem si azi recunoscatori acestei companii, care, data fiind valoarea managementului sau, suntem siguri ca va depasi greutatile pe care le are acum”, declara Francesco Paolo Scaglione, director general pentru Europa de Est al Astaldi Spa. In ceea ce priveste planurile de viitor, mizeaza pe un nivel egal de lucrari si deja compania face demersuri pentru ca activitatea actualei sucursale a Astaldi Spa Italia sa fie derulata prin intermediul unei societati de drept roman, cu personalitate juridica, si care sa fie condusa de personal in totalitate autohton, promite Francesco Scaglione, ca o reactie la declaratiile liderilor nostri politici.
Chiar daca antrepriza generala apartine unor companii straine, de multe ori, calitatea lasa de dorit. Antreprenorii straini dau vina pe subcontractantii romani, iar romanii pe straini, ca le “imping” costurile prea jos si ca ei trebuie sa se descurce cum pot. si astfel, firmele romanesti ajung, potrivit afirmatiilor Adrianei Iftime, director al Patronatului Societatilor de Constructii, in “situatii foarte delicate”, adica aproape de faliment. “Mie mi se pare ca toata lumea lucreaza destul de “romaneste”, chiar daca firmele poarta, uneori, nume de mare rezonanta. Am fost de suficiente ori in Italia, am vazut ce autostrazi sunt acolo. Nu pot permite sa se construiasca intr-un anumit fel in statele UE si in alt fel in Romania. Cei care fac parte din comisiile de receptie am impresia ca fraternizeaza cu inamicul”, declara Radu Berceanu, noul ministru al MTCT.

Vom astepta sa vedem rezultatele acestei analize al ministrului, mai ales ca, de acum inainte, va fi mult de construit din cele peste 30 miliarde de euro cat vor intra in Romania pana in 2013.

30 miliarde de euro

la atat se vor ridica fondurile europene destinate lucrarilor de infrastrcutura, in perioada 2007-2013. Aceasta este miza pentru care se “bat” firmele.

Berceanu a “descoperit” ca avem autostrazi proaste



“Contractele care n-au fost inca finalizate, le voi verifica la partea care inseamna termene, garantii si, mai ales, penalitati, dar si modalitatile de incasare a penalitatilor, pentru ca mie mi se pare ca toata lumea lucreaza destul de “romaneste”.”

Radu Berceanu,

ministrul MTCT




LIBERA CONCURENTA, respectiv asigurarea conditiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii, indiferent de nationalitate, sa aiba dreptul de a deveni, in conditiile legii, contractant, sta la baza atribuirii contractului de achizitie publica.


FURNIZORUL, EXECUTANTUL SAU PRESTATORUL STRAIN beneficiaza in Romania de acelasi regim privind participarea de care beneficiaza si furnizorul, executantul sau prestatorul roman in tara in care furnizorul, executantul sau prestatorul strain este rezident.


MAI MULTI furnizori, executanti sau prestatori au dreptul de a se asocia si de a depune oferta in comun, denumita oferta comuna, fara a fi obligati sa isi prezinte asocierea intr-o forma legalizata.

LA LICITATII, primul criteriu de inscriere este cifra de afaceri. Apoi, cantitatea de lucrari realizata in ultima perioada atarna si ea greu in balanta. De exemplu, la constructia de drumuri, compania trebuie sa fi avut in ultimii cinci sau sapte ani lucrari de cel putin dimensiunea celor din proiectul licitat. O alta conditie este sa fi gestionat un proiect similar si sa demonstreze acest lucru cu certificatul de receptie a lucrarilor respective. A patra cerinta se refera la independenta financiara timp de sase luni, garantata cu o scrisoare bancara. Firma trebuie sa dovedeasca astfel ca dispune de banii necesari in cazul in care se intarzie plata.

Si romanii s-au infruptat din contractele publice

CULISE In destule situatii, jocurile politice par sa fi contat mai mult decat experienta

Relatiile bune cu puterea sunt un criteriu extrem de important pentru o firma romaneasca ce isi doreste sa obtina lucrari de la stat.

Omul de afaceri bacauan Dorinel Umbrarescu si firma sa, UMB Spedition SRL, au fost unii dintre rasfatatii perioadei in care la carma Ministerului Transporturilor se afla Miron Mitrea, iar secretar de stat era Sergiu Sechelariu. Conform relatarilor media, Umbrarescu era bun prieten cu liderii PSD din Bacau si Vrancea (Dumitru Sechelariu, Viorel Hrebenciuc, Corneliu Iacubov si Marian Oprisan) si a fost suspectat ca a castigat licitatiile nu tocmai legal. Intre 2002 si 2004, compania celui supranumit “Regele asfaltului” a efectuat lucrari de asfaltari de circa 600 de miliarde de lei vechi (60 de milioane de lei noi), iar pe 14 decembrie 2004 i-a fost aprobata, in regim de urgenta, o noua plata de 200 de miliarde de lei vechi (20 de milioane de lei noi). Factura cu pricina fusese emisa pentru reabilitarea primara a DN 1A Ploiesti-Cheia-Brasov (drum care, de altfel, s-a umplut de gropi in iarna 2005-2006).

Tot din Bacau vine si Costel Casuneanu, patronul firmei PA & CO International. Acesta este recunoscut drept un sponsor al fostului partid de guvernamant, pe timpul mandatului caruia a si obtinut o serie de contracte grase, dar si ca avand relatii bune cu actualul presedinte, Traian Basescu. Cei doi ar fi facut afaceri impreuna in 2001, iar in 2005 compania lui Casuneanu a obtinut cele mai multe contracte pentru reabilitarea infrastructurii afectate de inundatii – nu mai putin de 31.
Sorin Vulpescu si Dan Besciu, patronii Eurocontruct Trading 98 si parteneri de afaceri cu Dorin Cocos, sotul celebrei ex-consiliere prezidentiale Elena Udrea, au obtinut, cativa ani la rand, contracte importante de lucrari in Bucurestiul pastorit de Traian Basescu. Acestea au totalizat cateva milioane de euro, in toamna lui 2005 firma obtinand si contractul de reparare a autostrazii Bucuresti-Pitesti, pentru inca 4,2 milioane de euro.

si senatoarea PD Cornelia Cazacu si sotul acesteia, Danut Cazacu, fost consilier municipal in Bucuresti, au fost acuzati ca si-au folosit influenta politica pentru ca firma familiei lor, Eurovia International Construct SA, sa castige o serie de licitatii pentru reabilitarea si intretinerea strazilor din Capitala. “cei care ne acuza trebuie sa aduca dovezi ca au avut loc ilegalitati”, spune Cornelia Cazacu.

Dar aceste performante cu puternic iz de aranjamente politice au fost depasite de o firma romaneasca ce a reusit sa ajunga mai “sus” – CCCF SA. Nici ea nu a fost scutita de suspiciuni si acuzatii, una dintre ele fiind ca a primit un contract fara licitatie pe vremea cand Traian Basescu era ministru al transporturilor. Oricum, compania condusa de Nicolae Constantinescu a castigat, ca parte a unui consortiu din care mai faceau parte Max Bogl si Astaldi, o serie de licitatii pentru lucrari la autostrazile Bucuresti-Constanta si Bucuresti-Pitesti, dar si cateva contracte PHARE, de data aceasta concurand singura. “La vremea aceea, aveam capabilitatea sa raspundem cerintelor din caietele de sarcini, mai ales din punctul de vedere al garantiilor si performantelor financiare, dar si ca palmares de lucrari. Acum, din pacate, ne-am pierdut aceasta capabilitate”, explica directorul general Nicolae Constantinescu.



UN TRECUT GLORIOS NU GARANTEAZA VIITORUL

“La vremea aceea, aveam capabilitatea sa raspundem cerintelor din caietele de sarcini, mai ales din punctul de vedere al garantiilor si performantelor financiare, dar si ca palmares de lucrari.”


Nicolae Constantinescu,

director general CCCF




Occidentalii domina si pietele din vecini

DEZECHILIBRU Razboiul Est-Vest a fost castigat clar de firmele apusene

Si in restul tarilor est-europene marile concerne din Vest controleaza cu autoritate piata constructiilor. Aproape toate lucrarile publice importante au fost executate de firme austriece, germane, italiene, franceze ori spaniole.


In ultimul deceniu, mai toate tarile foste socialiste au investit enorm in infrastructura de transport, in special in reabilitari de drumuri si constructia de autostratzi. Croatia a fost una dintre statele care, in numai cativa ani, a reusit sa dea in folosinta sute de kilometri de autostrada. Daca sectiunea Karlovac – Split a fost construita de celebra Bechtel, portiunea Zagreb – Rijeka a fost realizata de austriecii de la Strabag. Acestia au mai lucrat la autostrazile M1, M3, M5, si M11 din Ungaria (care fac legatura dintre Budapesta si Austria, Debrecen, Szeged, respectiv Bratislava), dar si la mai multe drumuri expres din Cehia sau la Aeroportul din Sofia.

Iar Strabag nu este singur: francezii de la Vinci au lucrat la autostrada Praga-Dresda, la reabilitarea caii ferate Berlin-Praga-Viena, la un drum expres in Albania, dar si la reabilitarea unor sosele in Polonia si Slovacia. Pe langa contractele din Romania, germanii de la Max Bogl au castigat si alte licitatii in zona, cum ar fi realizarea unor tronsoane de autostrada in Polonia. Nici spaniolii de la FCC Constrccion nu au ocolit estul Europei. Ei sunt prezenti la noi, unde au castigat proiectul pentru pasajul Basarab, dar au lucrat si la autostrada de centura a Pragai.

De altfel, o privire aruncata pe lista proiectelor publice de infrastructura realizate in ultimii ani in fostul lagar comunist poate arata foarte clar ca mai toate marile lucrari publice au avut antreprenori occidentali. “In cele mai multe cazuri, munca efectiva este facuta de subantreprenori locali, insa laurii sunt castigati de antreperenorul general venit din Occident”, spune Adriana Iftime, director executiv al PSC. Putinele exceptii de la aceasta regula au fost reprezentate fie de contracte impartite pe mai multe tronsoane sau pe mai multe etape, astfel incat cerintele din caietele de sarcini au fost mai blande, permitand si calificarea unor companii mai mici, fie de lucrari atribuite pe alte criterii decat cele economice.



UNII CU TRANSPIRATIA, ALTII CU LAUDELE

“In cele mai multe cazuri, munca efectiva este facuta de subantreprenori locali, insa laurii sunt castigati de antreperenorul general venit din Occident.”

Adriana Iftime,

director executiv PSC