pentru Uniunea Europeana, cel putin asa crede Willy De Backer, fin observator al evolutiilor de la Bruxelles si redactor-sef al agentiei EuroActiv. „Nu cred ca vom avea un buget mai devreme de martie 2006, dar este posibil sa asteptam pana vara viitoare, si nici atunci nu este foarte sigur ca tarile membre vor ajunge la un consens. In cazul in care nu se va adopta perspectiva financiara pentru 2007-2013, Comisia va avea la dispozitie bugetul din 2006“, arata De Backer. In aceasta sit
pentru Uniunea Europeana, cel putin asa crede Willy De Backer, fin observator al evolutiilor de la Bruxelles si redactor-sef al agentiei EuroActiv. „Nu cred ca vom avea un buget mai devreme de martie 2006, dar este posibil sa asteptam pana vara viitoare, si nici atunci nu este foarte sigur ca tarile membre vor ajunge la un consens. In cazul in care nu se va adopta perspectiva financiara pentru 2007-2013, Comisia va avea la dispozitie bugetul din 2006“, arata De Backer. In aceasta situatie, ne putem lua adio de la sumele consistente, propuse de catre Bruxelles inca de acum un an, pentru simplul motiv ca bugetul din 2006 nu prevede intrarea Romaniei in UE, eveniment programat pentru 2007. „Cererea Comisiei Europene de marire a bugetului UE va intampina o vie rezistenta din partea tarilor care varsa cei mai multi bani. Olanda, care are cea mai mare contributie pe cap de locuitor, se va opune cresterii bugetului. Mai ales dupa respingerea hotarata a Constitutiei de catre populatie, va fi greu pentru guvernul de la Haga sa sustina ideea unui buget mai mare“, spune De Backer. In aceeasi situatie se afla Germania si Suedia, mari contributori la bugetul european, si care vor sa vada bugetul Uniunii limitat la 1% din PIB-ul comunitar.Si premierul britanic Tony Blair va fi putin dispus sa plateasca mai mult la bugetul comun. Londra a primit in anii ‘80 acceptul celorlate tari europene sa verse la bugetul comunitar mai putin decat ar fi trebuit, tinand cont de puterea economiei britanice. Premierul de atunci, Margaret Thatcher, a refuzat sa plateasca pentru subventionarea agriculturii comunitare, invocand faptul ca fermierii britanici ar fi primit o mica parte din bani, majoritatea fondurilor indreptandu-se catre alte tari. De atunci, sumele datorate de Londra sunt platite in special de Berlin si Paris. Premierul britanic nu ar avea nici o sansa sa vada adoptata Constitutia in propria tara daca ar accepta cresterea contributiei la bugetul UE. In privinta Romaniei, daca nu luam in calcul varianta cea mai pesimista, potrivit careia bugetul nu va fi votat nici anul viitor, amanarea de anul acesta nu ar trebui sa ne afecteze prea mult. Analistii romani spun ca respingerea propunerii de crestere a contributiei tarilor membre „nu poate duce la o diminuare semnificativa“ a sumelor de care va beneficia Romania, cel putin pentru perioada 2007-2009. Aceasta, pentru ca „pentru primii ani, alocatiile financiare sunt deja negociate strict in tratatul de aderare“, spune Nicolae Idu, directorul Institutului European din Romania. „E posibil sa avem probleme, daca bugetul UE va fi in suferinta, dupa 2009“, adauga Idu. Si totusi exista un risc, chiar si pentru banii pe care-i vom primi incepand cu 2007. Daca statele UE vor merge pe varianta „1% din PIB-ul comunitar“, potrivit specialistilor, se va produce o reasezare a prioritatilor. „Sunt trei variante: fie reducerea sumelor alocate sectorului de competitivitate, fie a celor pentru politica de coeziune, fie modificarea politicii regionale“, explica Idu. Romania va fi afectata in cazul celei de-a doua variante, in care politica de coeziune va primi mai putini bani, adica va suferi exact instrumentul financiar care sprijina noile state membre.
Cum se imparte bugetul
Unde se duc banii europenilor (miliarde euro, pentru anul 2005)
Agricultura (fara dezvoltare rurala) 44,5
Fonduri de coeziune 5,1
Fonduri structurale 37,2
Dezvoltare rurala 6,8
Ajutoare de preaderare 3,47
Sapard 0,57
• Agricultura detine partea leului in bugetul UE intr-o regiune economica in care serviciile inseamna peste 50% din PIB.
• Consiliul UE face presiuni pentru respingerea majorarii contributiei tarilor la bugetul UE si pentru reducerea facilitatilor de care beneficiaza Marea Britanie.
• Luxemburgul sugereaza reducerea fondurilor pentru ajutoarele regionale (305 miliarde euro fata de 336) si cele pentru competitivitate (74 miliarde fata de 132).
• Daca bugetul nu va fi votat in summitt-ul din 15-16 iunie, discutiile se vor relua, intr-o abordare diferita, sub presedintia Marii Britanii.