Este interesant că Zelenski a fost sfătuit de consilierii săi să accepte oferta revizuită, ceea ce sugerează o anumită presiune diplomatică din partea SUA. Probabil că această mișcare are legătură și cu viitoarele alegeri din SUA și cu modul în care Trump își poziționează politica externă față de Ucraina.
Un context dificil
Acordul propus de SUA privind mineralele strategice din Ucraina pare să fi stârnit tensiuni semnificative între cele două părți. Condițiile inițiale – alocarea a 50% din venituri către SUA, subordonarea Ucrainei jurisdicției unui tribunal din New York și prioritatea acordului față de alte parteneriate comerciale – sunt aspecte care probabil au determinat administrația Zelenski să respingă oferta inițială.
Declarația lui Mike Waltz, potrivit căreia „aceasta este o negociere”, sugerează că Washingtonul nu este dispus să renunțe la această oportunitate și că așteaptă o revenire a Kievului la masa discuțiilor. Însă, pentru Ucraina, acceptarea unor astfel de condiții ar putea ridica semne de întrebare în privința suveranității sale economice și a relațiilor comerciale cu alți parteneri, inclusiv Uniunea Europeană.
Rămâne de văzut dacă administrația Zelenski va ceda presiunilor diplomatice sau va încerca să obțină termeni mai favorabili.
Tensiunile cresc
Se pare că administrația Trump a încercat să forțeze mâna Ucrainei, punând presiune pe Zelenski să semneze imediat un acord cu implicații economice și juridice majore. Refuzul lui Zelenski este de înțeles, mai ales că nu primise timp pentru analiză și că Ucraina nu obținea nicio garanție de securitate în schimbul concesiilor economice.
Dezvoltarea asta ar putea duce la o relație tensionată între Kiev și Washington, mai ales dacă Trump revine la Casa Albă și menține această abordare dură. Pe de altă parte, Ucraina are puține opțiuni – depinde de sprijinul SUA, dar nu își poate permite să accepte orice condiție.
Trump, iar furios
Donald Trump a fost furios după ce Zelenski a refuzat acordul inițial.
Se pare că Trump a adoptat o strategie agresivă, încercând să pună presiune publică pe Zelenski după refuzul inițial. Declarațiile sale sugerează că vede această negociere mai degrabă ca pe o tranzacție de afaceri decât ca pe un parteneriat strategic.
Faptul că SUA a revenit cu un memorandum la München arată că Washingtonul nu renunță la acest acord, dar poziția Ucrainei este clară: decizia nu poate fi luată unilateral de Zelenski, ci trebuie aprobată de parlament.
Dacă Trump și echipa sa continuă să insiste în această manieră, relațiile dintre cele două țări ar putea deveni și mai tensionate.
Noua propunere
Acest acord pare să fi fost inițial extrem de favorabil SUA, cerând Ucrainei să cedeze o parte semnificativă din veniturile sale din resurse esențiale. Lipsa unor garanții de securitate și formularea care sugerează o „rambursare” pentru ajutorul american primit indică o schimbare de ton în relațiile dintre cele două țări.
Faptul că acum se lucrează la un nou document arată că Ucraina a reușit să reziste presiunii inițiale și să ceară condiții mai avantajoase. Rămâne de văzut dacă administrația Trump va insista pe condiții similare sau va fi dispusă să ofere și beneficii concrete, cum ar fi garanții de securitate sau sprijin economic suplimentar.
„Le-am spus să prezinte garanțiile de securitate, apoi vorbim despre procente. Ei au spus 50% și eu le-am spus Nu. Nu pot să vând țara. Sunt doar un manager. Mâine, țara va avea un alt manager, așa că nu o pot vinde. În plus, în jur de 20% din resurse se află pe teritoriul ocupat de Rusia”, a spus Zelenski, într-o conferință de presă.
