La alegerile de duminică PNL are prima şansă, dar lupta e strânsă şi surprizele nu sunt excluse.

Pentru acest sondaj, IRSOP a intervievat telefonic 1.004 persoane în perioada 22-28 noiembrie 2020. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia rezidentă în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranţa de eşantionare este ±3%. Potrivit datelor furnizate, prezenţa la vot ar putea ajunge la 40%.

Sondajul a fost finanţat de IRSOP şi reprezintă exclusiv un serviciu de informare pentru presă şi publicul larg. IRSOP este un institut independent de cercetare şi consultanţă.

Opţiunile pentru parlamentare arată în felul următor, potrivit IRSOP:

PNL – 33%

PSD – 30%

USR-PLUS – 17%

Pro România – 7%

UDMR – 5%

PMP – 3%

Alţii – 5%

„Deşi conduce, PNL nu a mai crescut în ultimele săptămâni, iar proporţia votanţilor care spun că merg la vot „sigur” sau „foarte sigur” e mai mică la PNL decât la PSD şi USR. PSD a crescut spre finalul campaniei, dar în comparaţie cu PNL şi USR PLUS are mai mulţi votanţi potenţiali peste 65 de ani care cred că riscul de contaminare epidemică în secţie e „foarte mare” şi probabil că o parte dintre ei vor prefera să stea acasă. Dacă se păstrează configuraţia de mai sus, viitoarea formulă guvernamentală se anunţă dificilă. O alianţă PNL cu USR PLUS are nevoie de parteneri suplimentari şi, oricum, deschide un teritoriu de colaborare complet necunoscut şi imprevizibil”, precizează IRSOP.

Adevărul despre situația economică

Factori care vor influenţa votul sunt cei legați de sentimentul vieţii. Românii nu simt că situaţia lor economică se îmbunătăţeşte. Când o compară cu anul trecut numai 9% spun că e mai bună, iar 90% spun că e neschimbată sau mai proastă. Pe de altă parte, aşteptările economice sunt descurajante: 83% au impresia că preţurile cresc întruna, iar circa două treimi (61%) cred că peste un an vor trăi cam la fel sau
mai rău decât acum.

Se aşteaptă ca la anul să trăiască:

Mai bine (optimişti) 36%

Mai rău (pesimişti) 37%

Cam la fel (nesiguri) 24%

„Optimiştii” înclină mai mult spre PNL şi USR PLUS, în timp ce „pesimiştii” înclină în proporţie mai mare spre PSD. Numai aproximativ o treime din „Optimişti” (36%) îşi leagă speranţele de PSD. Înseamnă că
dacă creşte pesimismul, creşte şi PSD, iar dacă oamenii devin mai optimişti, PNL şi USR PLUS îşi vor mări baza de susţinători.

Potrivit cercetării sociologice, venitul mediu pe gospodărie va influenţa votul. În regiunile de dezvoltare
cu venit pe gospodărie peste mediană în T2 ’20 (Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti Ilfov) alegătorii se orientează spre PNL şi USR PLUS. În regiunile cu venitul sub mediană (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest)
preferinţele se îndreaptă mai mult spre PSD şi Pro România.

Ce coaliție are susținerea alegătorilor

În ceea ce privește preferința pentru coalițiile guvernamentale, orice coaliţie care include UDMR pierde sprijin popular. O coaliţie PNL, USR PLUS nu porneşte cu un capital de sprijin public foarte confortabil.

Indiferent cine câştigă, viitorul guvern va fi o coaliţie dificilă cu o majoritate parlamentară fragilă. Aşteptările economice pesimiste sugerează că, probabil, oamenii vor consuma la anul mai puţin şi vor pune ceva de-o parte, iar economia va resimţi efectul consumului mai slab. Complianţa cu măsurile de protecţie epidemică sunt mai mari la peste jumătate din populaţie pentru care virusul e sursa principală de îngrijorare.

La cealaltă jumătate predomină teama de restricţii şi de pierderea locului de muncă. Înseamnă că managementul raţional al restricţiilor şi asigurările împotriva şomajului pot stimula complianţa publică cu măsurile de protecţie sanitară.

Accesul larg al populaţiei la vaccinul anti-Covid, stabilitatea politică şi creşterea economică prin investiţii productive care să creeze locuri de muncă ar putea îmbunătăţi semnificativ optimismul şi starea de spirit a
populaţiei.