După ce abia a scăpat de programul de redresare cerut de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Asirom are noi probleme. Certurile între acţionarii care se târăsc în noi procese blochează încercările de readucere a indicatorilor financiari deasupra liniei de plutire.
Adunarea Generală a Acţionarilor din 4 aprilie 2006 a declanşat un nou scandal la cea de-a doua societate de asigurări din ţară. Ioan Nicolae, proprietarul grupului Interagro, acţionarul majoritar al Asirom, a decis creşterea capitalului social cu 13 milioane de euro. Hotărârea a fost aprobată cu toate că, în respectiva AGA, nu au fost îndeplinite condiţiile legale de vot. AVAS şi fondurile de investiţii Broadhurst, QVT, Fire Bird, Metzler şi Julius Baer (acţionari minoritari la Asirom) au votat împotriva deciziei de majorare a capitalului social. Motivele invocate de reprezentanţii fondurilor: „Nu ne-a fost prezentat niciun material, niciun raport despre felul în care au fost utilizaţi până acum banii companiei sau despre necesitatea acestei majorări de capital“. Acţionarii minoritari sunt nemulţumiţi, în principal, de lipsa de transparenţă în privinţa situaţiei financiare reale a societăţii, cu atât mai mult cu cât auditorii de la KPMG, primii care semnalaseră nereguli în situaţiile financiare, au fost înlocuiţi cu o firmă de profil „cu servicii mai ieftine“.
După cum explică reprezentanţii fondurilor de investiţii, noua lege a societăţilor comerciale impune validarea unei hotărâri AGA cu două treimi din voturile acţionarilor prezenţi. Cum hotărârea de majorare a capitalului social a fost votată cu aproximativ 63% din voturile celor prezenţi, în loc de 66,67% cât prevede legea, avocaţii au făcut deja cerere de intervenţie pentru respingerea majorării capitalului. În replică, omul de afaceri Ioan Nicolae spune că noua lege a societăţilor comerciale a fost respectată. „AVAS şi Broadhurst nu şi-au depus mandatele de reprezentare în AGA cu 48 de ore înainte, aşa cum spune legea. Deci noi am îndeplinit condiţia ca hotărârea de majorare a capitalului să aibă voturile a două treimi din acţionarii prezenţi“, spune Nicolae. Avocaţii fondurilor de investiţii spun că legea dă loc la interpretări, deoarece reprezentanţii AVAS şi Broadhurst au fost prezenţi în AGA, chiar dacă au depus mandatul de reprezentare cu 24 de ore înaintea şedinţei în loc de 48.
Disputarea argumentelor juridice s-a prelungit şi prin acuzaţii de altă natură pe care cele două părţi şi le-au adus reciproc. Pentru lipsa de transparenţă, fiecare îl consideră vinovat pe celălalt. Ioan Nicolae spune că în apărarea sa funcţionează chiar atitudinea adoptată de fonduri la o şedinţă recentă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în care s-a decis că Asirom are nevoie de creşterea solvabilităţii. Verbal, fondurile de investiţii nu au făcut comentarii la întâlnirea organizată de CSA, dar au formulat scrisori către comisie, în care solicită explicaţii pentru situaţia societăţii la care sunt acţionari. „Întrebarea noastră este simplă: ce s-a întâmplat între trimestrul doi, când Asirom avea indicatorul de solvabilitate sub 1, şi trimestrul trei, când indicatorul a urcat brusc peste 1?“. Solicitările au rămas fără un răspuns. Alte nemulţumiri ale acţionarilor minoritari sunt legate de faptul că nu au un reprezentant în boardul societăţii de asigurări. Ei susţin că acţionarul majoritar le-a respins nelegal cererea de aplicare a votului cumulativ, care le-ar fi asigurat prezenţa în board. Toate aceste speţe, dar şi multe altele, formează un şir lung de procese aflate pe rolul instanţelor.
Între timp, Ioan Nicolae îşi vede de treabă. O nouă AGA, organizată la sfârşitul săptămânii trecute, a stabilit reevaluarea activelor imobiliare ale societăţii de asigurări de la 140,7 milioane de lei la 152,46 milioane de lei. Nici acum acţionarii minoritari nu au văzut raportul de evaluare, ci li s-au prezentat doar câteva concluzii ale acestuia şi li s-a spus că reevaluarea s-a făcut „în funcţie de evoluţia pieţei“. Totodată, ultima AGA a ales un nou auditor. Chiar dacă printre pretendenţi era şi firma KPMG, prima care a atras atenţia asupra faptului că în bilanţurile Asirom există nereguli, preferată a fost Elite Consulting. Motivaţia adusă de Ioan Niculae: „serviciile sale sunt mai ieftine“.
Un alt punct aprobat de acţionarii majoritari ai Asirom, dar contestat de cei minoritari, a fost preluarea portofoliului societăţii de asigurări Concordia, la care tot grupul Interagro este acţionar majoritar. Reprezentanţii Interagro au spus că normele CSA permit preluarea, chiar dacă rezultatul va fi închiderea firmei Concordia. Ca urmare, la Asirom vor fi mutate cele 3000 de poliţe încheiate de Concordia, rezervele tehnice de 1,15 milioane de lei şi activele care acoperă rezervele tehnice, de 1,24 milioane de lei. Ca şi în celelalte cazuri, opoziţia acţionarilor minoritari a fost motivată prin lipsa informaţiilor clare şi a rapoartelor autorizate.
După şapte luni de pauză, titlurile Asirom se tranzacţionează din nou
În ciuda faptului că Ioan Nicolae încearcă să-şi facă singur legea la Asirom, prima victorie a acţionarilor minoritari a fost suspendarea hotărârii de delistare a societăţii şi reluarea tranzacţiilor pe piaţa Rasdaq.
Acţionarii Asirom: Interagro SA – 50%, Broadhurst – 14,93%, AVAS – 6,38%, OVT – 12,23%, Metzler – sub 1%, Fire Bird – sub 1%, Julius Baer – sub 1%, Alţi acţionari – 14%
