Cum anul acesta sunt două capitale, Luxemburg şi Sibiu, apare inevitabil tentaţia comparaţiei. Ce fac luxemburghezii, ce fac sibienii?
Uniunea Europeană a inventat prin Capitală Culturală o formă nouă de „capitalism“, cu rol cultural, dar şi de coagulare socială şi economică.
După Capitală Europeană în 1995, luxemburghezii au folosit acum o filosofie nouă, propunând tema migraţiei şi incluzând mai multe teritorii în proiect: regiuni din Belgia, Germania şi Franţa. De fapt, 60% din teritoriul fostului Ducat de Luxemburg din perioada de maximă extindere, înregistrată în Evul Mediu! Căutând prin arhive, luxemburghezii au descoperit că o parte din predecesorii lor saxoni s-au stabilit în urmă cu aproximativ 900 de ani şi în… Sibiu. Oraşul întemeiat de saxoni a fost inclus în proiect, la propunerea Marelui Ducat.
Harta Europei se redesenează prin exemplul Capitalei Culturale Europene din 2007. Noile graniţe sunt, acum, culturale. Primarul german al Sibiului, Klaus Johannis, este privit la Luxemburg ca un adevărat urmaş al întemeietorilor saxoni. Limba pe care Johannis o vorbeşte are multe rezonanţe „luxemburgheze“. Legăturile sunt nebănuite şi chiar intime: ai fi uimit să-i auzi pe taximetrişti că le pocneşte capul de mahmureală pentru că au tras la „şpriţ“ până noaptea târziu. Cuvântul vine şi în luxemburgheză şi în română din saxonul „spritzer“.
Sibiul aşteaptă un milion de turişti în 2007
De la asemănări ni se trag, însă, şi diferenţele. Filosofia luxemburghezilor când propun Ducatul drept Capitală Culturală Europeană vine din trăsăturile lor naţionale: stat organizat ca monarhie constituţională, cu o structură a populaţiei compozită, formată la bază din etnici francezi, germani şi spanioli, şi cu o puternică migraţie eterogenă (40% din populaţia actuală), cu un PIB aflat aproape la jumătatea celui din România, Luxemburgul este leagănul Europei unite şi este caracterizat de o bogăţie paşnică, însoţită de nostalgia unei dominaţii medievale pierdute. Luxemburghezii trasează astfel noi graniţe peste fostele regiuni din jur (denumite de ei La Grande Region) şi, prin includerea Sibiului, îşi punctează moştenirea culturală din fosta lor „colonie“ din marginile estice ale Europei medievale, Siebenburgen.
Filosofia românilor poate fi, ca de obicei, împărţită în două: filosofia de la „centru“ şi cea „locală“. Din cauza filiaţiei saxone şi a încântării cu care luxemburghezii îl privesc pe primarul sibian Johannis, vremelnicii culturnici de la centru au oportunitatea de a avea încă din primul an al aderării României o Capitală Culturală, fapt unic în istoria europeană. „Să vadă şi europenii că nu au făcut o afacere proastă cu admiterea României“, spun oficialii de la Bucureşti.
Filosofia municipalităţii din Sibiu este una pragmatică: „Prin Capitala Culturală vom demonstra că putem deveni un centru turistic“, spune primarul Klaus Johannis. „Orice nominalizare la programul Capitală Culturală te pune pe hartă. În doi ani şi jumătate, Sibiul a atras 30 de investitori «mari» şi sperăm să atragă tot atâţia la anul“. Tot primarul spune că Sibiul înregistrează anual 350.000 de turişti, dar în 2007 sunt aşteptaţi în plus peste 400.000.
Luxemburg şi la Grande Region realizează promovarea evenimentelor prin activităţi de comunicare şi relaţii publice care îi au ca ţintă pe ziariştii din toată Europa. Un spot TV şi unul radio vor fi difuzate doar în aria Luxemburg şi împrejurimi. Nu există campanie internaţională pe radio şi televiziune, nu există agenţie de publicitate angajată. Promovarea outdoor se face doar pe plan local, prin achiziţia directă a spaţiilor publicitare. Promovarea externă se face prin operatorii turistici.
Campania pentru Sibiu se adresează tinerilor
Sibiul este promovat mai complex, atât printr-o campanie de comunicare şi de PR, dar şi pe radio, TV şi outdoor şi prin operatorii turistici. Televiziunea este folosită pe intern şi în afara graniţelor, prin canale cum sunt National Geographic, Travel Channel şi Euronews. Campania de comunicare a românilor pare mai ambiţioasă: ea se adresează populaţiei adulte active din Europa şi România – tineri în spirit şi vârstă, moderni, europeni în gândire şi împătimiţi ai exerciţiului comunicării culturale şi interculturale. Segmentul ţintă extern este situat în principal în ţări ca Germania, Franţa, Belgia, Austria, Spania şi Marea Britanie.
Campania media îşi propune să atingă 50 de milioane de persoane din spaţiul european şi peste 75% din populaţia urbană a României, printr-un mix care include televiziune, internet şi radio. Spoturile TV sunt difuzate prin staţiile Euronews, Travel Channel, National Geographic şi Societatea Română de Televiziune (TVR, TVR 2, TVR Cultural şi TVR International). Campania TV se derulează în perioada octombrie – decembrie 2006 şi ianuarie – februarie 2007, cu excepţia SRTV, cu care există un parteneriat continuu, iar cea radio este implementată prin reţeaua Societăţii Române de Radiodifuziune. CNA a declarat campania Sibiu CCE 2007 de utilitate publică.
Sibiu versus Luxemburg
«Luxemburgul are o istorie mai lungă, un rol important în Uniunea Europeană, lucru pe care Sibiul trebuie încă să-l câştige. Coagulează în jurul lor mult mai mult decât microregiunile din care fac parte.»
Klaus Johannis, primarul Sibiului
Sibiu – România
PIB 72,7 mld. dolari
Nr. locuitori – 22,3 milioane
Venit/ locuitor – 8.100 dolari
Nr. de proiecte culturale: 220.
Buget: 35 de milioane de euro*.
Structura bugetului: 12,5** milioane de euro pentru programul cultural-artistic (din care 6,1 milioane de la Ministerul Culturii, 4,2 milioane de la Municipalitate şi Consiliul Judeţean şi 2,1 milioane euro de la operatorii culturali), un milion de euro pentru campania de comunicare şi publicitate, restul pentru renovări şi infrastructură.
Conceptul: dezvoltarea turismului, să vadă şi europenii că nu au făcut o afacere proastă cu integrarea României.
* Estimare Capital.
** Sursa: Protocolul Programului Sibiu CCE 2007
Luxemburg – Ducatul Luxemburg
PIB 31,76 mld. dolari
Nr. locuitori – 474.413
Venit/ locuitor – 65.900 dolari
Nr. de proiecte culturale: 455, din care 261 în Luxemburg, 51 în Lorraine, 71 – Renania-Palatinat,
17 – Wallonie şi 26 – comune cu Sibiu.
Buget: 45 de milioane euro*, din care 30 provin de la guvernul din Luxemburg, 10 – de la Municipalitea Luxemburg şi 5 – din sponsorizări.
Structura bugetului: 32 milioane pentru proiecte culturale, 5 milioane pentru cheltuieli „birocratice“, 8 milioane pentru marketing şi comunicare.
Conceptul: migraţia şi crearea unei imagini „umane“ pentru a înlocui prejudecata că Luxemburg este o ţară a bancherilor.
* SURSA: Asociaţia LUXEMBURG CCE 2007
