La Paris, mărcile celebre de modă defilează de-a lungul Avenue Montaigne. La Milano, ieşi la cumpărături pe Via Montenapoleone. În Bucureşti, care e viitorul shoppingului de modă de lux pe arterele tradiţionale - Calea Victoriei, Calea Dorobanţilor sau Bulevardul Unirii?
Calea bucureșteană a Victoriei, singura stradă din România ce concura la titlul de „arteră comercială de lux“, pare să-și mai fi pierdut din glamour. Nu mai departe de săptămâna trecută, multibrandul Victoria 46 a părăsit strada care i-a dat numele şi s-a mutat pe Calea Dorobanţilor. La câțiva pași depărtare, dar cu câteva săptămâni înainte, şi parfumeria Madison a inaugurat aici noul concept de magazin, renunţând la spaţiul din zona Victoriei. Să însemne asta că se conturează o nouă stradă-reper al industriei de lux în Capitală?
Mihaela Petruescu, coordonatoarea departamentului de retail la Capital Property Advisors, are o singură variantă de răspuns: interesul brandurilor de lux pentru Dorobanți, o zonă recunoscută (mai ales) pentru barurile și cafenelele de „fiţe“, e o consecință directă a chiriilor practicate, care sunt „în medie cu 20%-30% mai mici decât cele de pe Victoriei“.
De altfel, chiar Dorothy Constantin, managing partner la High Fashion Concept, firma care deţine Voctoria 46, admite că „un argument decisiv în relocarea multibrandului pe Dorobanţi a fost preţul chiriei pe metrul pătrat, care este considerabil mai mic“. Din punctul ei de vedere, „centrul de atracţie al oraşului se mută înspre nord. Dorobanţi beneficiază de un trafic mult mai bun, este o arteră cu dublu sens, pe care circulă majoritatea clienţilor sau potenţialilor noştri clienţi. Aici mergi la cumpărături, dar şi să te plimbi, să vezi şi să fii văzut“. Pe Victoriei însă, compară Dorothy, „vii ţintă la un magazin anume, nu să faci şi o plimbare. Iar în drumul tău spre cumpărături ceva se întâmplă (dai într-o groapă, nu ai unde să parchezi) şi îţi strică dispoziţia“.
O opinie împărtăşită şi de Madeleine Florescu, proprietara parfumeriei de lux Madison, care admite că „acolo (pe Victoriei – n. red.) este punctul zero al Bucureştiului, doar că zona nu prea e deschisă clientului care se perindă mai mult spre nord. Luxul aerisit e pe Dorobanţi“.
„Victoriei a devenit o arteră comercială a extremelor“
Dincolo de faptul că au ales să se mute pe Calea Dorobanţilor, cele două branduri mai au un punct comun: nevoia de spaţii mai mari, mai ieftine şi mai vizibile pentru a reînnoi conceptul şi designul magazinelor. Noul Madison (150 mp) înseamnă parfumerie, plus make-up, cosmetică de lux şi salon de tratament sub acelaşi acoperiş, iar Victoria 46 (1.000 mp) urmează să se transforme într-un department store. „Vom investi constant în următoarea perioadă în acest spaţiu. Din iarna lui 2013, la etaj păstrăm multibrandul, iar la parter vom avea un concept de shop in shop pentru patru dintre brandurile pe care le distribuim. Aceste concepte necesită investiţii foarte
Ipoteza strămutării „luxului tradiţional“ de pe Victoriei pe Dorobanţilor este susţinută şi de Mihaela Petruescu, care spune că decizia de relocare a multibrandului Victoria 46 – „aparent surprinzătoare“ după cum se exprimă ea -, va genera „cu certitudine“, în viitorul apropiat, prezența pe Dorobanţi și a altor branduri de lux de renume. Ea dă ca sigură deschiderea aici, spre sfârşitul acestui an, şi a unui monobrand Brunello Cucinelli. În afară de cei doi noi chiriaşi, Dorobanţiul e populat și de monobranduri precum Canali şi Moschino, sau multibrandurile Distinto şi The Place Concept Store.
Despre Calea Victoriei, Petruescu afirmă că „a devenit o arteră comercială a extremelor“. „Zona de maxim interes pentru brandurile de lux este cea situată între intrarea în Piața Amzei până la intersecția cu Bulevardul Regina Elisabeta, unde sunt puţine opţiuni de închiriere“, punctează coordonatoarea departamentului de retail al Capital Property Advisors, explicând că acesta este şi motivul pentru care magazinele din afara acestei zone au probleme. De altfel, e verificat faptul că, asemenea oricărei artere europene de gen, și Calea Victoriei are secțiuni „moarte“: de exemplu, între Regina Elisabeta și Dâmbovița s-au închis, de a lungul timpului, mai multe magazine.
Cu câteva inaugurări nu se face primăvară
„Oricât ar blama-o unii și oricâte dezavantaje i-ar găsi, pe Victoriei s-au adunat majoritatea mărcilor de lux care au intrat pe piață“, subliniază Srdjan Kovacevic, proprietarul Alsa Boutiques, care deține pe piața românească francizele Max Mara, Ermenegildo Zegna, Emporio Armani, Coccinelle și Pal Zileri, toate deschise pe Calea Victoriei.
Numai în ultimii doi ani, aici au fost inaugurate 11 magazine: Hugo Boss, Belstaff, Helvetansa, Maison Haute Horologerie, Frey Ville, Micri Gold, Cellini, Ferrari Store, Emporio Armani, Gucci și Diamond Boutique.
Chiar şi aşa, cu câteva inaugurări nu se face primăvară, cred cei de la Capital Property – „ încă nu putem să admitem că Victoriei este cu adevărat artera comercială de lux a Bucureştiului, comparabilă cu bulevardele renumite ale capitalelor europene“. O altă opţiune pentru retailerii de lux o reprezintă galeriile comerciale din cadrul hotelurilor de cinci stele, precum The Grand Avenue, din Hotelul Marriott (Louis Vuitton, Valentino, Escada etc.), Atheneè Palace Hilton (Gucci) sau Raddison SAS (Burberry).
Într-adevăr, mai e mult până departe, dar „este exclus ca magazinele de pe Victoriei să se mute pe Dorobanţi. Sunt prea mulţi bani învestiţi în aceste magazine“, dă replica Srdjan Kovacevic. Câţi bani? „Doar în francizele noastre, plus Mengotti, Gucci, Helvetansa, Paul and Shark şi Cellini au fost investite circa 15 milioane de euro în amenajare. Toată Calea Dorobanţilor, cu magazinele actuale, nu ajunge nici la 50% din cifra asta“, afirmă Kovacevic.
Concluzia lui: „Bucureştiul nu este adaptat pentru shoppingul stradal de lux. Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor au devenit destinaţii de shopping de lux doar din lipsa unei alte zone dedicate, aşa cum au alte metropole europene“. În schimb, el crede că Bulevardul Unirii, de exemplu, ar putea fi transformat, într-adevăr, într-o arteră comercială a luxului, dar nu mai devreme de zece ani, din cauza lucrărilor de reabilitare a zonei, dar şi a numărului mare de clădiri aflate încă în litigiu.
