Pentru cei care vor să îşi maximizeze câştigul obţinut din dobânzile bancare, urmărirea modificării perspectivelor economice este determinantă în luarea deciziilor. De la începutul anului, când euro a început să crească vertiginos în faţa leului, toţi cei care au economii se întreabă în ce monedă e mai bine să îţi păstrezi rezervele. Deprecierea cu aproape 10% a leului în mai puţin de două luni a amintit oamenilor de problemele de acum cinci-zece ani când ec
Pentru cei care vor să îşi maximizeze câştigul obţinut din dobânzile bancare, urmărirea modificării perspectivelor economice este determinantă în luarea deciziilor.
De la începutul anului, când euro a început să crească vertiginos în faţa leului, toţi cei care au economii se întreabă în ce monedă e mai bine să îţi păstrezi rezervele. Deprecierea cu aproape 10% a leului în mai puţin de două luni a amintit oamenilor de problemele de acum cinci-zece ani când economiile erau păstrate doar în valută, din cauza inflaţiei şi a slăbirii monedei naţionale. Temerile sunt justificate în condiţiile în care euro a crescut faţă de leu cu circa 25% din toamna anului trecut, modificând considerabil valoarea economiilor populaţiei şi a creditelor în curs de desfăşurare.
Într-un astfel de context, apar întrebările de genul „oare mai coboară euro până la 4 lei sau să cumpăr acum, la 4,2-4,3 lei?“ Analizele pe curs par futile în condiţiile în care niciun specialist din finanţe-bănci nu are cum să ofere cifre sigure, iar gradul de incertitudine creşte în funcţie de evenimentele politice şi macroeconomice. Un consens pare totuşi să existe între specialişti: cotaţia euro din acest an se înscrie în tunelul 4-4,5 lei. Adică o variaţie de 12,5% care se va repeta de mai multe ori de-a lungul celor douăsprezece luni. Ceea ce se traduce printr-un câştig aferent de fiecare dată când este „nimerită“ direcţia de mers a cursului. Speculaţii pe curs pot fi făcute (şi sunt făcute) de oricine, fără a avea nevoie de conturi deschise la case brokeraj pentru acces pe o piaţă specializată. Deschiderea unui depozit bancar pe trei luni în euro sau în lei şi capitalizarea câştigului obţinut din dobândă şi din diferenţa de curs, urmate de schimbarea monedei pentru următoare perioadă, înseamnă tot o speculaţie valutară.
Euro nu va mai ajunge la 5 lei
Datele Băncii Naţionale arată că, la sfârşitul lunii februarie, depozitele bancare ale persoanelor fizice se ridicau la 56 miliarde lei în moneda naţională şi 33,4 miliarde lei în valută. Un total de peste 21 miliarde euro, din care o mare parte poate fi speculată în forma de mai sus. Cei interesaţi trebuie însă să ţină seama de datele macroeconomice importante ce apar lunar. Aceste date modifică şi proiecţiile pe curs ale instituţiilor specializate.
Dacă în primele luni am văzut multe analize prin care euro era văzut la cel puţin 4,5 lei la finele anului, împrumutul de la FMI, reducerea deficitului extern şi a inflaţiei au modificat substanţial estimările. Ultimul raport al Citigroup Global Markets, de la începutul lunii mai, vede euro la 3,95 lei la finele lui 2009, bazându-se pe îmbunătăţirea perspectivelor economice. „Nu cred că cineva mai crede serios că nivelul cursului va ajunge la 5 lei/euro“, a spus recent şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, citat de Mediafax. Declaraţia este importantă pentru cei care nu vor să piardă din evoluţia cursului de schimb. Iar dacă sunt dispuşi să rişte mai mult pentru a profita de variaţiile cursului, pot încerca şi piaţa de forex exchange.
Perechea valutară leu/euro şi variaţiile provocate de indicatorii macroeconomici oferă căştiguri celor care urmăresc cu atenţie ştirile. Pentru investitorii care vor să anticipeze cât va fi cursul în septembrie, indicatorii macro arată perspective de scădere.