Mai mult impinse din spate de Uniunea Europeana, autoritatile romane au adoptat recent Strategia nationala de gestionare a deseurilor si Planul national de gestionare a deseurilor. Acesta cuprinde liste cu proiectele care trebuie realizate pentru asigurarea unui sistem integrat de management al deseurilor. Concret, este vorba de modalitati de colectare selectiva a materialelor reciclabile (hartie si carton, plastic, sticla), transport si eliminarea finala a deseurilor prin depozitare sau inciner
Mai mult impinse din spate de Uniunea Europeana, autoritatile romane au adoptat recent Strategia nationala de gestionare a deseurilor si Planul national de gestionare a deseurilor. Acesta cuprinde liste cu proiectele care trebuie realizate pentru asigurarea unui sistem integrat de management al deseurilor. Concret, este vorba de modalitati de colectare selectiva a materialelor reciclabile (hartie si carton, plastic, sticla), transport si eliminarea finala a deseurilor prin depozitare sau incinerare, in concordanta cu directivele UE in ceea ce priveste managementul deseurilor.
La o prima estimare, implementarea in totalitate a acestor programe costa in jur de 6,3 miliarde de euro, fara a mai pune la socoteala si rezolvarea problemelor deja existente, cum sunt inchiderea sau ecologizarea depozitelor actuale. Cum Guvernul isi da seama ca nu poate suporta singur toate cheltuielile, se incurajeaza formarea de parteneriate cu companii private interesate de aceste programe. Pana la aparitia primelor firme particulare capabile sa scoata bani din deseuri, Executivul – prin Ministerul Apelor si Protectiei Mediului – se intrece in organizarea de programe educationale si mese rotunde pe tema „Sa reciclam hartia”.
Idei avem, oameni sunt, tomberoanele lipsesc
Orasul in care s-au facut primii pasi in aplicarea unui program unitar de colectare a deseurilor este Aradul, prin Remat SA, firma specializata in achizitionarea deseurilor de hartie, aluminiu, otel, plastic de mare densitate, ulei ars de motor si baterii auto uzate, materiale care, transportate in curtea unitatii, se platesc cu banii jos. Noutatea consta in faptul ca Remat doreste sa amplaseze in oras containere separate pentru deseuri de hartie si deseuri menajere. „Am observat ca la noi populatia arunca laolalta in containere toate sortimentele de deseuri. Cand o sa observe ca exista recipiente speciale pentru hartie, aceasta n-o sa mai ajunga in containerul de reziduuri menajere si de acolo la groapa de gunoi a orasului, ci la noi in unitate, de unde o sa urmeze procesul de reciclare”, spune Gheorghe Chiricescu, consilier la Remat. Firma aradeana a mai avut o initiativa asemanatoare in urma cu trei ani, cand a prezentat Primariei Arad, o harta cu locatiile de amplasare a containerelor. „Din pacate, n-am primit nici un fel de raspuns pana in prezent”, marturiseste Gheorghe Chiricescu.
Dupa instalarea containerelor, urmeaza rezolvarea problemei transportului deseurilor. „Daca salubritatea sau altii s-ar ocupa de golirea si transportul deseurilor, n-ar avea decat de castigat de pe urma acestei activitati”, spune domnul Chiricescu. Remat a amplasat deja cateva containere in unele zone ale municipiului. In plus, de cateva zile, societatea a disponibilizat un microbuz pentru transportul hartiei din aceste puncte, cat si din cateva unitati de invatamant aradene, care au inceput sa colecteze hartie in mod organizat.
Ca de obicei, banii sunt problema cea mare. Pentru ca programul aradean sa prinda viata in intregime este nevoie de o sursa de finantare pentru confectionarea containerelor. „Daca transportul si depozitarea deseurilor se pot rezolva financiar relativ usor, nu acelasi lucru putem spune despre fabricarea containerelor. Remat asigura intocmirea proiectului, prototipul si producerea containerelor, cu conditia sa obtina fondurile necesare. Intrucat e vorba despre un program ce vizeaza protectia mediului vrem sa promovam un proiect de finantare din fonduri UE”, explica Gheorghe Chiricescu.
Atuul Remat-ului in acest program consta, in primul rand, in experienta dobandita pana acum in colectarea si valorificarea deseurilor. Firma achizitioneaza anual circa 1.500 tone de hartie, pe care, dupa sortare si prelucrare, operatii facute cu utilaje proprii, o livreaza catre fabricile de hartie Eco Paper Zarnesti si Ambro Suceava.
In prezent, preturile de achizitie ale deseurilor sunt: deseuri de hartie – 600-800 lei/kg, in functie de calitate (concentratia de impuritati, gradul de umiditate etc.) si cantitate; deseuri de cartoane – 900-1.200 lei/kg, aluminiu – 15.000 lei/kg, cutii de otel – 600 lei/kg, plastic cu mare densitate – 500 lei/kg, ulei ars de motor – 200 lei/kg, baterii uzate auto (acumulatoare – 800 lei/kg).
In prezent, in Romania, hartia uzata este reciclata in procentaj de numai 2%; in tari din UE procentajele ajung la 90% in Olanda, 80% in Germania si 75% in Franta. In Romania au fost recuperate si consumate 127.000 de tone maculatura in anul 2000 si peste 200.000 in anul 2001; pentru 2002 se estimeaza o cantitate de circa 210.000 de tone.
Principalele avantaje ale reciclarii deseurilor de hartie constau in protejarea mediului (in primul rand conservarea padurilor), precum si in importante economii de bani: o tona de maculatura inlocuieste o tona de celuloza, care se obtine din sase metri cubi de lemn, consumandu-se 800 kwh energie electrica si 250 kilograme de combustibil conventional.
Cum procedeaza americanii cu deseurile
Sticla
Se recicleaza: sticla clara sau colorata de la buteliile de bauturi si de la borcanele de conserve.
Nu se recicleaza: sticla de la ferestre, becurile, cristalul, ceramica, sticla termica.
Mod de preluare: recipientele se clatesc si se predau fara capace si inelele metalice sau din plastic; etichetele se pot lasa. Uneori se colecteaza sortate pe culori.
Hartie
Se colecteaza: ziare, reviste, cataloage, hartie de birou, carton ondulat, deseuri postale.
Nu se colecteaza:hartie glasata, laminata, tesuta.
Mod de colectare: sortate pe tipuri de hartie, in saci de plastic sau in baloti.
Aluminiu
Se colecteaza: cutii pentru bauturi, folii, piese, tavite.
Nu se colecteaza: in unele state americane nu se primesc tavi, folii si piese de mobilier.
Mod de colectare: cutiile se clatesc, si pot fi strivite pentru economie de spatiu.
Otel
Se recicleaza: cutii pentru bauturi sau mancare, sprayuri, cutii de lacuri si vopsele.
Mod de preluare: cutiile trebuie clatite, iar sprayurile golite complet.
Plastic
Se recicleaza: plasticul transparent si translucid, plasticul alb opac, navete.
Nu se recicleaza: sticlele pentru ulei de motor si plasticele cu codul 37.
Mod de preluare: separat pe coduri si culori cu reperele de metal (capace, inele) indepartate. Pot fi strivite pentru a castiga spatiu.
Ulei de motor
Se recicleaza: uleiuri din recipientele specializate sau extrase din motoarele vehiculelor.
Nu se recicleaza uleiul amestecat cu antigel.
Mod de preluare: turnat in recipiente rezistente.
Baterii
Se colecteaza: baterii de la orice tip de autovehicul.
Nu se colecteaza: bateriile pentru aparatura electrocasnica.
Mod de colectare: bateriile auto se preiau intregi, fara a fi dezasamblate.