Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat, joi, un raport cu principalele repere ale acţiunii diplomatice şi consulare a României în anul care se încheie.
Raportul „Reperele acţiunii diplomatice a României. Realizări şi cifre – 2022” poate fi consultat integral aici.
MAE, bilanț la final de an. Bogdan Aurescu: Anul 2022 a fost, fără îndoială, cel mai dificil an al diplomaţiei române de după 1989
Potrivit MAE, la fel ca în anii precedenţi, materialul are scopul de a oferi tuturor celor interesaţi o privire de ansamblu asupra activităţii MAE în anul 2022, în care instituţia a marcat şi 160 de ani de Diplomaţie Română modernă, pe şase linii generale de acţiune: (1) agenda de politică externă; (2) asistenţă şi reformă consulară în beneficiul cetăţenilor români din afara graniţelor; (3) reforma Corpului Diplomatic şi Consular; (4) asistenţă pentru dezvoltare; (5) dialogul cu mediul academic şi think tank-uri, diplomaţie publică, comunicare şi transparenţă; (6) repere pentru anul 2023.
Astfel, în cadrul primului capitol, Raportul se concentrează pe acţiunea diplomatică a României în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, cu accent pe implicarea în facilitarea sprijinului multidimensional al României pentru Ucraina, în acţiunea decisivă pentru prevenirea unei crize alimentare mondiale şi pe sprijinul acordat Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul a două iniţiative ale ministrului Bogdan Aurescu în anul 2022: crearea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, sub egida căreia au fost organizate deja trei reuniuni ministeriale, la Berlin, Bucureşti şi Paris, şi a Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina, a cărei primă reuniune a avut loc în luna septembrie 2022, la Odesa.
”Anul 2022 a fost, fără îndoială, cel mai dificil an al diplomaţiei române de după 1989, fiind marcat, la nivel regional şi global, de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Pacea de pe continentul european, unde cetăţenii nu au mai experimentat asemenea situaţii de la al Doilea Război Mondial, a fost zdruncinată, iar modul în care ne raportăm la scopul şi mijloacele acţiunii noastre diplomatice s-a schimbat în mod radical. Diplomaţia română s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă «diplomaţie de război». Ca diplomaţi, nu pierdem niciodată din vedere scopul acţiunii noastre, acela de a servi interesele ţării noastre şi ale cetăţenilor români, iar în pentru aceasta, în ultimele luni, ne-am folosit întreaga capacitate de adaptare, acţiune şi inovaţie. «Diplomaţia de război» pe care o facem din februarie până acum ne-a testat abilităţile, rezistenţa, rezilienţa, capacitatea de descoperi căi noi de acţiune şi a inclus, fără a exagera, curajul de merge înainte în cele mai grele momente”, a arătat Aurescu, în deschiderea Raportului.
Ce mai arată raportul MAE
De asemenea, Raportul cuprinde şi alte repere, precum acţiunea diplomatică a României în planul politicii de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte rezultatele Summitului NATO de la Madrid din iunie 2022, consacrarea importanţei strategice a Mării Negre la nivel internaţional şi găzduirea cu succes a Reuniunii miniştrilor afacerilor externe ai NATO la Bucureşti, la finalul lunii noiembrie 2022, alături de găzduirea în premieră a Reuniunii Liderilor de la Munchen, transformând astfel, pentru câteva zile, capitala României în capitala diplomaţiei europene şi euroatlantice.
Totodată, reperele cuprind şi paşii realizaţi în îndeplinirea altor obiective importante de politică externă ale României, precum acţiunea la nivel european, inclusiv sprijinirea eforturilor de finalizare a raportului MCV şi demersurile, care vor continua activ şi ferm, pentru aderarea României la spaţiul Schengen; dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii la 25 de ani de la lansare; progresele decisive în procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE); reperele acţiunii diplomatice a României în plan multilateral.
Conform MAE, capitolul dedicat asistenţei consulare şi reformei acestui domeniu în beneficiul cetăţenilor români din afara graniţelor cuprinde date relevante privind continuarea, în anul 2022, a amplului proces de reformă a activităţii consulare, iniţiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în anul 2020, şi care are drept obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realităţi, la evoluţiile tehnologice şi la aşteptările tot mai ridicate şi îndreptăţite ale comunităţilor de cetăţeni români din străinătate.
În acelaşi timp, Raportul cuprinde şi alte capitole cheie în acţiunea integrată a MAE, precum continuarea şi rezultatele de etapă ale reformei Corpului Diplomatic şi Consular, asistenţa pentru dezvoltare acordată în anul 2022 prin intermediul MAE, precum şi un capitol dedicat dialogului cu mediul academic şi think tank-uri, diplomaţiei publice, comunicării şi eforturilor constante de creştere a transparenţei la nivelul MAE.
De asemenea, Raportul cuprinde un capitol dedicat efortului de adaptare a acţiunii MAE la unul dintre cele mai dificile şi complexe cadre de operare în plan regional, european şi internaţional întâlnite de ţara noastră după anul 1989, care pune, de asemenea, în lumină, operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) în anul 2022 – un succes al eforturilor diplomaţiei române, şi fixează o serie de repere pentru anul 2023.
”Rolul diplomaţiei rămâne esenţial, deopotrivă în crize şi în perioade de linişte, dar mai ales în timpul crizelor. Politica externă a României va continua să fie dinamică, pro-activă şi alertă, iar prima noastră sarcină este să acţionăm ferm şi să nu facem niciodată compromisuri când lucrăm pentru obiectivele noastre fundamentale: asigurarea securităţii şi prosperităţii cetăţenilor noştri, pe baza fundamentelor politicii noastre externe – consolidarea profilului României în Uniunea Europeană şi NATO, precum şi a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. (…) În paginile Raportului, vă prezentăm succint principalele repere ale acţiunii diplomaţiei române din ultimul an, desfăşurate sub coordonarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi sub îndrumarea Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ciucă, un demers de bilanţ al Ministerului pe care îl conduc, dar şi de transparenţă instituţională, care are ca scop informarea publicului larg despre activităţi care punîntotdeauna pe primul loc datoria noastră faţă de România şi cetăţenii săi. Vreau să evidenţiez şi faptul că în 2022 am marcat 160 de ani de Diplomaţie Română modernă, iar contextul internaţional foarte complicat şi dificil a subliniat şi mai mult faptul că este esenţial să continuăm să construim modele de acţiune diplomatică eficientă, contribuind în mod concret la progresul şi dezvoltarea ţării noastre, în spiritul valorilor democratice”, a menţionat şeful diplomaţiei române.
