Multă lume din sectorul agricol, unii lideri ai fermierilor naționali sau europeni, demnitari din cadrul MADR, au considerat la acel moment, public sau pe la colțuri, că acele serii de întrebări nu sunt decât un demers jurnalistic de imagine, aspect care au culminat și cu o intervenție a ministrului Petre Daea, care în loc să aducă lămuriri bazate pe texte de lege și argumente, s-a rezumat la calificarea întrebărilor drept ,,copilării ale unui cetățean de la Brăila”, cetățeanul fiind subsemnatul.

Trebuie menționat totuși că la demersul jurnalistic al celor două publicații au aderat și două asociații ale fermierilor, respectiv APA Brăila si federația LAPAR, care la rândul lor au înaintat memorii bazate pe aspectele ridicate în articolele de presă, către Guvern, Ministerul Agriculturii, Parlament unde s-au adresat președinților și Comisiilor de Agricultură din cele două camere, memorii care din păcate au rămas până la această dată fără răspuns.

Ulterior o parte a întrebărilor din articole și memorii s-au regăsit și într-o interpelare parlamentară a deputatului George Stângă, liderul PNL Galați care și acesta a solicitat ministrului Petre Daea clarificări legate de cine și în ce bază a aprobat pe plan național documentul trimis către Comisia europeană în numele statului român.

Într-o scurtă sinteză a întrebărilor ridicate atunci, dar și ulterior, se avea în vedere faptul că după informațiile publice existente, ministerul agriculturii (MADR) a trimis la Comisia Europeană acest program PAC drept document de poziție al României fără a fi aprobat prin acte normative de către Guvern și /sau Parlament, aspect care după normele legale ar fi fost obligatoriu, deoarece acest document nu putea fi asumat doar de către minister și/sau ministrul agriculturii, fără împuternicirea legală a Guvernului.

Ori conform normelor legale în vigoare, orice împuternicire a Guvernului pentru aprobarea unor astfel de programe se poate face prin hotărâri sau ordonanțe, documente care nu ne-au fost prezentate până la acest moment nici de MADR dar nici de Guvern, atât la memoriile transmise,  dar nici la reclamația administrativă deschisă pe procedura de contencios administrativ de către asociația fermierilor din Brăila.

Mai mult conform HG 34/2017 privind Sistemului național de gestionare a afacerilor europene, la articolul 8 se arată că ,,Elaborarea, adoptarea și susținerea poziției naționale a României în cadrul instituțiilor europene și al structurilor de lucru ale acestora se realizează prin mandate sau, după caz, mandate generale, elaborate și adoptate în condițiile prezentei hotărâri și cu respectarea prevederilor legale în domeniu.”

Tocmai pentru a ne lămuri care ar fi realitatea, în data de 28 februarie 2023, Capital.ro a înaintat două solicitări în baza legii 544 privind accesul la informații către Guvern și către MAE acesta din urmă în calitate de gestionar al sistemului de evidență al mandatelor de reprezentare, prin care am solicitat să ni se precizeze ce mandate a solicitat și primit MADR în perioada 1 iulie-31 decembrie 2022, perioadă în care funcția de ministru a fost exercitată de domnul Petre Daea și care include și luna octombrie când a fost trimis la Bruxelles pentru aprobarea Comisiei europene, programul PAC 2023-2027.

Dacă Guvernul nu a răspuns până la această dată, mă întreb dacă această situație nu s-ar datora faptului că Secretariatul General al Guvernului este condus de un membru PSD, același partid care l-a nominalizat și pe domnul Petre Daea?

Mai mult, în adresa către SSG s-a solicitat de către Capital.ro să se indice și actele normative care au aprobat trimiterea programului PAC către Comisia europeană și ne gândim că poate asta ar fi o mare dificultate în caz că acestea nu ar exista.

Totuși, MAE român în schimb a răspuns (conform facsimil) la solicitarea Capital.ro și a precizat că a avizat 5 memorandumuri de participare la ședințe ale Consiliului în perioada indicată, dar nu a confirmat existența nici unei alte solicitări de mandat din partea MADR, asta dacă cumva nu ar exista o omisiune intenționată, dar fără să avem nici un element care să ne facă să credem acest lucru.

În această situație se poate concluziona că MADR nu a trimis nici o solicitare de mandat pentru a iniția, negocia și aproba acest program PAC 2023-2027.

Mai mult considerăm că ar fi trebuit inițiat acest demers de obținere a unui mandat deoarece această atribuție nu se regăsește nici în HG 30/2017 privind organizarea MADR și nici în prevederile Codului Administrativ la reglementarea atribuțiilor miniștrilor.

Astfel în lumina noilor informații furnizate de MAE și care nu confirmă existența unui mandat privind negocierea și aprobarea programului PAC pentru agricultură, continuă să rămână fără răspuns următoarele aspecte:

  • Cine a aprobat pe plan național modul de întocmire și alocare a fondurilor prin acest program PAC 2023-2027 în valoare de 15,8 miliarde euro?
  • Cine a aprobat trimiterea programului în vederea adoptării de către Comisia europeană?
  • Care a fost baza legală de aprobare a acestui program și aici nu ne referim la alegațiile ministrului Daea cum că ar fi vorba de obligații în baza regulamentelor europene?

Regulamentele europene 2115 și 2116 ambele din 2021 reglementează doar cadrul general de realizare a acestor programe și  modul de gestiune a banilor europeni, lucru menționat în mod expres, dar nu reglementează și nici nu ar putea modul de alocare al fondurilor naționale, modul de realizare în detaliu ai indicatorilor naționali și asumarea de responsabilități privind adoptarea unor acte legislative naționale.

Mai mult ministrul Daea dacă ar fi analizat cu atenție regulamentele mai sus menționate, ar fi constatat că nu obligă țările de a aplica pentru obținerea acestor fonduri, ci se referă la situația în care dacă statele membre doresc să obțină aceste fonduri trebuie să respecte anumite condiții reglementate, ceea ce înseamnă cu totul și cu totul altceva și ce este mai important, documentele trimise spre aprobare implică obținerea în prealabil a titulaturii de document de poziție al statului membru, adică trebuie aprobat conform legislației naționale.

În final se mai pun două întrebări:

  • De ce nici Guvernul și nici MADR în loc să adopte poziția de tăcere, în primul caz, sau să ia la mișto aceste întrebări în al doilea caz, nu ar fi fost mai simplu să furnizeze răspunsuri argumentate dacă există, sau dacă nu, să anunțe constituirea unei comisii de anchetă, iar concluziile să fie înaintate organelor competente după caz?
  • Oare prin tăcerea sa, primul ministru dorește să treacă sub tăcere niște simple întrebări nevinovate? Sau poate aceste aspecte ascund un aisberg subteran mult mai mare?

Dar încep încet cu răbdare și perseverență vom ajunge în situația să descâlcim această problemă, care dacă se va confirma, va pune în pericol fondurile europene destinate agriculturii.

În rest numai de bine.