Incepand cu anul 1991, pe adresele unor companii romanesti sau avand ca destinatari persoane fizice romane prospere (oameni de afaceri, persoane publice) au sosit - fara sa fi existat un contact initial - scrisori, faxuri sau e-mail-uri din Nigeria. Acestea contin propuneri de afaceri sau asistenta financiara pe cat de avantajoase, pe atat de neverosimile. Invocand diverse motive, expeditorii mesajelor propun romanilor contactati asocieri ad-hoc, in regim de stricta confidentialitate, din care c
Incepand cu anul 1991, pe adresele unor companii romanesti sau avand ca destinatari persoane fizice romane prospere (oameni de afaceri, persoane publice) au sosit – fara sa fi existat un contact initial – scrisori, faxuri sau e-mail-uri din Nigeria. Acestea contin propuneri de afaceri sau asistenta financiara pe cat de avantajoase, pe atat de neverosimile. Invocand diverse motive, expeditorii mesajelor propun romanilor contactati asocieri ad-hoc, in regim de stricta confidentialitate, din care conationalii nostri creduli urmeaza sa castige milioane de dolari. Profitand de situatia incerta a regimului politic din Nigeria, escrocii folosesc argumente de genul inghetarea conturilor de catre Banca Centrala a Nigeriei (CBN) din motive politice, salvarea unor mari sume de bani destinate initial achizitiilor de armament sau existenta unor conturi volatile in CBN, rezultate din afacerile cu titei ale Companiei Nationale Petroliere a Nigeriei(NNPC). Argumentatia din scrisori, in baza careia nigerienii au apelat la serviciile romanilor, are darul de a gadila orgoliul propriu al destinatarului cu formulari de genul: „avand in vedere bonitatea firmei dumneavoastra” sau „prestigiul, seriozitatea si personalitatea dumneavoastra”.
Dar sa aprofundam cateva scenarii. Primesti mesajul care, la prima citire, te sidereaza prin transparenta si chiar ridicolul continutului. O parcurgi mai atent a doua oara si incepi sa-ti pui intrebari. Cine este expeditorul? Functionar superior civil in cadrul unuia din ministerele nigeriene, fost ofiter in armata nigeriana, ex-manager la NNPC, presedintele unei firme de avocatura care serveste interesele noului guvern civil nigerian, oficial al Ministerului de Finante al Nigeriei etc. Ce doreste? Transferul (SWIFT sau telegrafic TT) unei mari sume de bani – intre 10 si 60 de milioane de dolari, de regula – in contul firmei sau persoanei fizice romane, contra unui comision de 20% pana la 30%; iar pentru toate cheltuielile legate de extinderea contului, taxe sau „ungerea celor mai putin cooperanti” mai pica un bonus de 10%. La acest punct te intrebi sau ar trebui sa te intrebi: de ce? Justificarile oferite de nigerieni sunt extrem de variate, pe langa cele mai sus-mentionate mai amintind si cateva bizarerii: invocarea asasinarii presedintelui Republicii Democratice Congo, Laurent Kabila (ianuarie 2001), intrarea in posesie a unei mosteniri (?), un cont al unei firme straine care a parasit Nigeria, nelichidat inca, de care statul nu are cunostinta si care se doreste a fi partial investit (circa 55%) intr-o companie romana. La acest punct, intervine factorul psihologic (pe care nigerienii mizeaza cel mai mult), intrucat efectul aprofundarii continutului mesajului difera de la destinatar la destinatar.
Nigerienii au mai contat pe un element, atunci cand au hotarat sa includa Romania in circuitul lor de escrocherii internationale: lacomia si dorinta multor compatrioti de a se imbogati peste noapte. In fine, peste 80% din cei contactati ignora complet mesajul, vreo 15% merg mai departe cu tratativele pana la un punct in care isi dau seama ca jocul devine periculos, iar 5% „finalizeaza” aventura, fiindca afacere nu este.
Nu este „frumoasa” Nigeria
In acest context, ne simtim datori sa reamintim de cazul subprefectului de Suceava, care in 1994 a trait in Lagos cosmarul vietii sale. Pe scurt, scenariul in cazul subprefectului de Suceava a fost urmatorul: mesaj din Nigeria prin care este anuntat ca este mostenitorul legal al unei averi de 33 milioane dolari, ramasa la Lagos in urma decesului unui prieten al tatalui sau; nimic suspect, deoarece escrocii nigerieni erau bine documentati, domnul Miller – om de afaceri german, al carui nume era invocat in scrisoare – fiind un prieten din tinerete al tatalui subprefectului. Schema de intrare in posesia banilor era foarte dura: 35% pentru subprefect, 65% revenea statului nigerian. Plata celor aproximativ 10 milioane de dolari trebuia facuta fie in Nigeria, fie printr-o imputernicire catre un avocat nigerian, in Anglia (urmand apoi sa fie transferata telegrafic in Romania). Termenul de valabilitate a ofertei era de doar doua saptamani.
Ce a urmat a depasit orice asteptare pentru Valica Gorea, fostul subprefect de Suceava: viza pentru Nigeria a fost obtinuta in numai 3 zile (de regula, dureaza peste doua luni). Pe aeroportul din Lagos a fost asteptat de mafiotii nigerieni. Subprefectul a platit mii de dolari pentru obtinerea „bunavointei” a tot soiul de autoritati vamale, sofer, insotitori etc. Practic, sub diverse amenintari, mai mult sau mai putin voalate, subprefectului i s-a comunicat ca are de platit o taxa de mostenire de 30.000 de dolari (pe care, bineinteles ca nu-i avea), i s-au cerut diverse sume pentru cadouri destinate directorilor bancii unde era depozitata asa-zisa mostenire, i s-au luat pasaportul, biletul de avion dus-intors si actele care atestau calitatea de mostenitor legal, a fost inchis in niste camere de hotel mizerabile. In final, suceveanul a fost azvarlit la aeroport, cu doar 30 de dolari in buzunar, de unde s-a imbarcat in cursa cu destinatia Romania. Aventura in urma careia trebuia sa devina un om bogat l-a costat pe Valica Gorea 3.800 de dolari americani.
La Lagos sau in Anglia
Pentru cei care cad in aceasta capcana si dau curs propunerii escrocilor, dezvaluind numele bancii si numarul de cont in valuta, evenimentele se succed cu o repeziciune fantastica. In cateva zile, nigerienii trimit o gramada de acte, semnate, stampilate si aprobate: aprobare de control valutar, autorizare de lichidare a fondului/contului inghetat la CBN, autorizare de receptie-remitere, formular de remitere gata completat, semnat si stampilat si, dupa caz, formulare de import-export, caiet de sarcini, note de autorizare din partea unor firme de avocatura nigeriene sau… engleze, de asemenea, toate completate, semnate si stampilate. Intalnirea dintre parteneri este stabilita fie in capitala Nigeriei, Lagos, fie in Anglia. Cerinta nigerienilor este ca totul sa se faca in regim de urgenta (o saptamana). Nu ti se „sufla” nimic despre faptul ca toate acele cheltuieli de 10% sunt suportate de „beneficiarul” comisionului.
Cei care incep sa aiba dubii si se retrag din afacere trebuie sa se astepte sa fie agresati telefonic o lunga perioada de timp sau chiar amenintati, in unele situatii ajungandu-se la descinderea unor cetateni de culoare chiar in Romania, unde incearca santajul cu dezvaluirea afacerii catre autoritatile romane. Poate tocmai de aceea, serviciile secrete romane nu scapa de sub ochi nici un cetatean nigerian descins in mod misterios in Romania. Desi nu fac declaratii oficiale pe aceasta tema, serviciile secrete din Romania, ca si cele din alte tari unde opereaza mafia nigeriana, au cunostinta despre modul in care acestia prind in capcana persoanele credule.
„Coalitia 419” vrea sa anihileze filiera nigeriana
Escrocheriile internationale ale mafiei nigeriene echivaleaza cu realizarile unei adevarate industrii de rangul trei sau patru
O estimare a Serviciilor Secrete ale SUA si a Departamentului American al Apararii, care au declansat – impreuna cu servicii similare din intreaga lume – o campanie impotriva mafiei nigeriene, a relevat o frauda la scara mondiala de peste cinci miliarde de dolari, incepand cu anii 80.
Cunoscuta sub titulatura de „coalitia 419” (in SUA) sau „filiera nigeriana” (in Europa), campania de anihilare a mafiei nigeriene este in derulare. Si pe buna dreptate; lucrurile au mers prea departe, fiind asasinati oameni care au cazut in plasa escrocilor nigerieni (uciderea bestiala a unui american, in iunie 1995, in Lagos, fiind de notorietate). Pentru a avertiza potentialele victime ale nigerienilor, s-au deschis site-uri speciale, in care se prezinta scenariile dupa care actioneaza acestia. Pe aceste site-uri sunt prezentate concret cazuri din ultimii 5-6 ani si se strang dovezi pentru a stabili exact algoritmul de lucru al mafiei nigeriene. In cele ce urmeaza, vom trece in revista cele mai importante concluzii la care au ajuns investigatorii internationali ai acestui sistem de fraudare.r
Expeditorii mesajelor, care uneori lucreaza cu acordul tacit al unor oficialitati sau personalitati din domeniile bancar, militar sau petrolier nigeriene se erijeaza in avocati, doctori, ofiteri superiori, fosti functionari superiori guvernamentali sau din industria petroliera. Uneori chiar asa este, semnatarii mesajelor au facut parte din diversele structuri ale puterii (in Nigeria guvernele se succed repede). Se mai pune problema, daca semnatarii propunerilor de afaceri „lucreaza” numai in Nigeria? In majoritatea cazurilor, Lagos este centrul de actiune, dar se pot primi scrisori si din Ghana, Sierra Leone, Republica Democratica Congo, Coasta de Fildes, Togo, Liberia etc., dar care tot de la Lagos sunt concepute, evident, pe baza unor noi scenarii, mai tentante, mai credibile. Chiar locotenent-colonelul Jubril Hassan, seful Securitatii Nigeriene, declara agentiei Reuters, in august 1998, ca multe baze ale fraudatorilor se gasesc in tari din vestul Africii.r
Actiunea debuteaza cu o scrisoare de tatonare, ce consta in propunerea de transfer bancar, contra unui comision de pana la 30%, a unei sume uriase in dolari americani. Din baza de date ale coalitiei 419 a rezultat ca in zilele bune s-au trimis in diverse tari ale lumii si cate 300 de mesaje pe zi. Dar care sunt tintele si de unde se documenteaza mafiotii nigerieni? Numele potentialelor victime sunt obtinute dintr-o varietate de surse: Internet, jurnale economice (pentru firme), ziare etc. r
Cei care cad in plasa sunt invitati in Nigeria, o tara vest-africana vecina, sau in Anglia (mai ales europenii), pentru a se incheia tranzactia. Adesea li se spune ca pot intra in Nigeria fara viza, dar sarlatanii, care lucreaza mana in mana cu autoritatile aeroportuare, isi plimba victimele pe la oficiile vamal si de imigrari, fiindca „este o ofensa mare sa intri in Nigeria fara o viza valabila”. De aici incep actiunile coercitive asupra victimelor, adesea acestea fiind amenintate cu violenta, inchisoarea si chiar… lichidarea. Ce mai! Chilipirgii, indiferent de tara de provenienta, sunt supusi continuu presiunilor, sicanelor si sunt storsi de tot numerarul disponibil. Ba, mai mult, cei cu conturi grase in tara de origine sunt obligati sa faca demersuri pentru transferuri bancare a unor sume substantiale, pentru a-si achita obligatiile fata de statul nigerian…r
Recomandam celor sceptici sau celor care deja au fost contactati in vreun fel de vest africani, sa consulte site-urile special create. Ca sa fie mai usor, intrati pe www. alltheweb.com, iar cu „search” puteti accesa cu „Nigerian fraud”, cateva mii de link-uri care va vor pune in tema asupra mafiei nigeriene.tr
r
Cateva din „profesiile” expeditorilorr
functionar civil de rang inalt, din cadrul unuia din ministerele nigeriene (comertului si industriei, aviatiei, finantelor), NNPC (departamentul de audit);r
sotie, ruda sau confident al unui inalt demnitar;r
om de afaceri nigerian sau avocat cu titlu impresionabil: „sef” sau „doctor”;r
auditor sau economist cu puternice relatii in zona inaltelor oficialitati nigeriene.r
r
Date specifice incluse In propunerile de afaceri nigeriener
majoritatea sunt adresate presedintelui sau consiliului de administratie al firmei;r
sunt apostilate „urgent” si „confidential”;r
contin greseli de ortografie si erori gramaticale care dau senzatia de superioritate intelectuala, simpatie si siguranta originii etnice a expeditorului;r
scrisorile au timbre exotice;r
cel mai adesea sunt scrise cu litere mari de tipar;r
sumele de dolari ce se doresc a fi transferate sunt, invariabil, de ordinul zecilor de milioane de dolari, fiind prezentate atat cifric, cat si literal;r
declara ca le-ai fost recomandat sau ti-au verificat bonitatea, cinstea si abilitatile in afaceri.r
r
Cele cinci reguli de a face afaceri cu Nigeriar
sub nici un motiv sa nu platiti in avans vreo taxa solicitata;r
nu deschideti sau extindeti un cont special pentru afaceristii nigerieni;r
nu intreprindeti nimic pana nu clarifica ei tot ceea ce doresc;r
sa nu va asteptati la vreun ajutor din partea guvernului nigerian;r
nu te bizui pe propriul guvern ca, in cazurile grave, te va elibera pe cautiune.r