care o Coca-Cola cumparata la Aeroportul Otopeni sa fie mai scumpa decat una pe Charles de Gaulle, la Paris. Astfel, in jur de doua milioane de pasageri anual au fost pusi in situatia de a se plictisi pe aeroportul Otopeni. "Pana de curand, eram obisnuit ca la plecarea din Romania sa cumpar o sticla de whisky, al carei pret era poate cel mai mic din Europa. Nu caut o explicatie de ce si nici nu m-am intrebat daca era contrafacut", spune George Coman. El trece anual de cel putin 12 ori prin fata
care o Coca-Cola cumparata la Aeroportul Otopeni sa fie mai scumpa decat una pe Charles de Gaulle, la Paris. Astfel, in jur de doua milioane de pasageri anual au fost pusi in situatia de a se plictisi pe aeroportul Otopeni. „Pana de curand, eram obisnuit ca la plecarea din Romania sa cumpar o sticla de whisky, al carei pret era poate cel mai mic din Europa. Nu caut o explicatie de ce si nici nu m-am intrebat daca era contrafacut”, spune George Coman. El trece anual de cel putin 12 ori prin fata magazinelor de la Otopeni, in drumul spre imbarcarea in avion. In urma cu 13 luni intra in vigoare ordonanta care interzicea vanzarea in sistem duty-free, adica fara taxe, a parfumurilor, bauturilor si tigarilor pe aeroportul Otopeni. Decizia de eliminare a duty-free-urilor de la Otopeni urma unui razboi purtat de ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cu firma israeliana EDF. Neintelegeri legate de modul de derulare a afacerilor, acuzatii de frauda sau mita au condus la inchiderea pentru o perioada buna a tuturor magazinelor de pe principalul aeroport al Romaniei. Statul, prin AIBO, castiga anual in jur de 2,5 milioane de dolari, bani proveniti din inchirierea spatiilor comerciale. Romania este acum cea mai dinamica piata de duty-free din Europa Centrala si de Est, in conditiile in care dispune de cinci zone libere de comert si are 27 de puncte vamale la granita. La un an dupa ce s-au interzis duty-free-urile la aeroportul Otopeni, Guvernul revine cu o ordonanta care permite vanzarea fara taxe indirecte a anumitor produse. Insa partea interesanta este ca aceasta ordonanta (nr. 86/2003) nu abroga prevederile Ordonantei nr. 104/2002, care elimina duty-free-urile de la Otopeni. Valentin Iordache, director economic si administrativ al Aeroportului International Bucuresti Otopeni (AIBO), a spus pentru publicatia DFNI ca „noua prevedere legislativa va permite dezvoltarea, la Otopeni, a unui sistem de tip Travel Value (sistem care se bazeaza pe reducerea profiturilor producatorilor si comerciantilor astfel incat pretul produselor sa ramana atractiv pentru turisti – n.r.)”. In magazinele care vor fi create aici, principala facilitate va fi aceea ca in plus fata de impozitele indirecte, detinatorii de spatii comerciale nu vor mai plati nici taxa de licenta. Anual, fiecare magazin care functioneaza in regim duty-free plateste Ministerului Finantelor 10.000 de dolari pentru reactualizarea licentei de functionare. Partea buna pentru AIBO este ca de acum inainte va castiga mai multi bani din inchirierea spatiilor destinate acestui tip de comert. Chiria pe metru patrat incasata de aeroport este in acest moment mai mare, parteneriatul cu EDF incheindu-se in urma cu 13 luni, cand au fost desfiintate magazile duty-free de la Otopeni. Ordonanta nr. 86 se aplica acum doar unui singur magazin din aeroport, cel de parfumuri si bomboane, celelalte fiind scutite doar de TVA. Partea proasta este ca turistii nu vor putea cumpara la preturi fara taxe bauturi si tutun. „Inca nu avem bauturi alcoolice si tutun si nu cred ca situatia se va schimba in curand. Aceste produse pot fi cumparate doar la barurile din aeroport”, spune Iordache. Razvan Petrovici, consultant al companiei GFS, cel mai mare operator de magazine duty-free din Romania, spune ca „nu este corect ca firmele ce vor opera spatiile din Otopeni sa nu fie obligate sa plateasca taxe de licenta. Nu inteleg la ce se refera Ordonanta nr. 86. stiu ca la Otopeni s-au facut niste licitatii pentru spatii comerciale in regim duty-paid (magazin in care se percep impozitele indirecte, cu exceptia TVA), la care am participat si noi. Pentru cei care au castigat licitatiile, s-au aprobat niste facilitati pe care ei le numesc travel retail”. Cifra de afaceri a GFS a fost anul trecut de peste 33 milioane de dolari. Operatorii prognozeaza de altfel o crestere a volumului vanzarilor in regim duty-free, mai ales in zona granitei cu Ungaria. Motivul este legat de integrarea acestei tari, din mai 2004, in Uniunea Europeana. Astfel, granita cu Romania va deveni granita Uniunii Europene, iar membrii UE vor putea cumpara de aici in regim duty free. In cazul integrarii Romaniei in Uniune in anul 2007, tot comertul de acest tip de la granita cu Ungaria va disparea si, o data cu el, si o buna parte din cifra de afaceri a companiilor din domeniu. Exista unele produse care in Romania nu au piata daca sunt vandute in regim duty-free, deoarece pe piata interna au un pret foarte scazut, cum este cazul tigarilor. Acest fenomen este destul de generalizat la granita de est. Produsele care pot fi vandute in regim duty-free sunt mai ieftine pe piata Moldovei si Ucrainei, ceea ce determina multe companii din bransa sa considere ca afacerile de acest tip nu pot fi profitabile deocamdata in aceasta zona. Pe motiv ca este incompatibil cu principiile pietei unice, comertul duty-free a fost abolit in interiorul Uniunii Europene. Mai exact, intre cele 15 tari membre nu mai este posibila efectuarea de comert fara taxe. Romanilor, ca si celorlalti cetateni extra-comunitari, li se ofera posibilitatea de a cumpara in continuare marfuri scutite de taxe. Pentru a mentine insa o forma cat de cat profitabila, a acestui tip de comert in interiorul Uniunii Europene, a fost inventat un sistem numit travel retail. Mai exact, producatorii si vanzatorii sunt fortati sa sacrifice profitul, astfel incat pretul sa se apropie de cel fara taxe.