Partidele de stânga din Ungaria vor să dovedească reprezentanțiilor organizațiilor maghiare de dincolo de granițele Ungariei că politica lor nu se va schimba în cazul în care vor ajunge la guvernare, însă nu este totul lapte și miere, mai cu seamă dacă ne gândim la unele declarații rostite în Parlamentul ungar, lipsite total de solidaritate, de exemplu în legătură cu dreptul de vot al maghiarilor din afara granițelor Ungariei, a declarat pentru ziarul „Magyar Hirlap”, însărcinatul premierului Ungariei pentru problema autonomiei maghiarilor de peste hotare, fost președinte al Parlamentului de la Budapesta, Katalin Szili.
Maghiarii din Bazinul Carpatic nu au fost niciodată atât de unitari ca acum
„Anul acesta este deosebit de important din punctul de vedere al politicii privind minoritățile naționale, pe de o parte, sub aspectul președinției ungare a Consiliului Europei, iar pe de altă parte, din cauza inițiativelor cetățenești europene. În perioada mai-iunie Ungaria deține președinția rotativă a Consiliului Europei, iar una din cele cinci priorități ale președinției este protejarea comunităților care aparțin minorităților naționale. Acest subiect a fost abordat ultima oară în timpul președinției croate. Nu este doar o cauză maghiară, deoarece această problemă are legătură cu fiecare al şaptelea cetăţean din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei.
Ministerul ungar de Externe are în vedere perfecționarea, în cadrul a patru conferințe și prin implicarea unor specialiști din străinătate, a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, adoptată în urmă cu un sfert de secol, și dorește, de asemenea, să ajute UE pentru ca această comunitate europeană să preia soluțiile bune. În dorința de a ajuta activitatea în acest sens, împreună cu comisarul ministerial, Ferenc Kalmár, am elaborat un material care cuprinde cinci principii. În acest material am subliniat că cetățenia nu este în mod necesar identic cu apartenența la o națiune, iar baza protecției minorităților naționale, dincolo de asigurarea dreptului individual și colectiv, este asigurarea dreptului la identitate.
În toate acestea ne bazăm și pe raporturile Consiliului Europei pregătite de reprezentanții ungari în ultimii ani. O altă tematică actuală pentru noi este chestiunea privind inițiativele cetățenești europene. După cum se știe, în data de 7 mai a acestui an s-a încheiat cu succes campania de strângere a semnăturilor, lansată pentru obținerea finanțării regiunilor naționale, iar inițiativa va ajunge la Comisia Europeană după legalizarea semnăturilor. În cazul inițiativei Minority SafePack, inițiatorii se bucură de un sprijin de mare amploare, care au atacat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia Executivului de la Bruxelles de a respinge această inițiativă”, a spus Katalin Szili, conform magyarhirlap.hu
Un pachet legislativ care ar fi însemnat un pas uriaș pentru minoritățile naționale ale Europei
De asemenea, acesta a fost întrebat și „ce se poate face acum în problema secuilor”.
„Și această chestiune este importantă, deoarece Uniunea Federativă a Naționalităților Europene (FUEN) și UDMR au înaintat UE un pachet legislativ care ar fi însemnat un pas uriaș pentru minoritățile naționale ale Europei. În pofida faptului că acest subiect a trecut odată prin Curtea de Justiție a UE și trei sferturi din Parlamentul European a susținut, Comisia Europeană a respins această inițiativă printr-un singur gest, cu motive fabricate. De aici se vede și faptul că pentru ei democrația și sistemul instituțional care o garantează sunt doar o frunză de smochin cu care vor să acopere deficiențele lor. Am încredere că instanța europeană va lua o decizie cu înțelepciune așa cum a procedat și în momentul lansării cauzei”, a complet acesta.
În continuare, Katalin Szili a fost întrebat și dacă există un sentiment că s-a repetat „rușinea din 5 decembrie 2004”.
„Umbra referendumului rușinos încă mai există, cu toate că au trecut aproape 17 ani. Dar, din fericire este rușinea stângii care nici până în ziua de azi nu a reușit să demonstreze că a depășit acest moment, respectiv decizia de atunci. Chiar și cei care au abordat până acum națiunea maghiară în ansamblul ei, prin programul lor independent, au discreditat politica lor prin faptul că s-au solidarizat cu persoane pentru care gândirea în națiune este identică cu conservatism, iar progresul este văzut în cosmopolitism care înlocuiește internaționalismul, ba mai mult, proiectează formarea Statelor Unite ale Europei. Dar trebuie să precizăm că diaspora, maghiarii din Bazinul Carpatic nu au fost niciodată atât de unitari ca acum. Asumarea responsabilității reciproce nu este doar o cerință constituțională, ci este o realitate de zi cu zi. Nu este o chestiune de politică de partid, aceasta se poate vedea și în confruntarea pe care o fac cei care își disprețuiesc națiunea față de alegători pe măsură ce se apropie alegerile”, spune Katalin Szili.
„În ultimele săptămâni am auzit multe declarații din partea reprezentanților partidelor de stânga la diferite forumuri în cadrul cărora au încercat să demonstreze reprezentanților organizațiilor maghiarilor de dincolo de granițele Ungariei că nu se va schimba politica lor, dacă vor ajunge la guvernare după 2022. Numai că nu este totul lapte și miere, mai ales dacă ne gândim la declarațiile parlamentare, lipsite de orice solidaritate, cum a fost, de exemplu, ”invidia din cauza măștilor” sau afirmațiile legate de dreptul de vot al maghiarilor. Menționez că și compatrioții noștri din străinătate sunt îngrijorați pe bună dreptate că vor fi așezați din nou în lacuna de expansiune de forțele neoliberale. În ceea ce privește chestiunea privind minoritățile naționale, nu trebuie ascultate sirenele, ci trebuie avută încredere doar în cei care au dovedit deja”, a completat acesta.
Sursă foto: Dreamstime