Statul ar putea plăti această sumă pentru viitoarele asigurări împotriva erorilor judiciare, care vor deveni obligatorii pentru magistraţi. O singură decizie CEDO a costat România un milion de euro.
Un proiect de lege aflat în dezbatere publică prevede obligativitatea ca judecătorii şi procurorii să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru erori judiciare săvârşite din gravă neglijenţă. Conform acestui proiect, pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 18 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost constatată eroarea judiciară. După acoperirea prejudiciului, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului care, cu rea-credinţă sau dintr-o gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară, dar numai după ce împotriva acestuia s-a emis o hotărâre judecătorească definitivă.
Ce sumă ar trebui avută în vedere pentru a acoperi eventualele daune în cazul erorilor judiciare? Asociaţiile magistraţilor au propus plafonarea despăgubirii la care poate fi obligat un magistrat la maximum zece remuneraţii, ceea ce ar însemna că suma asigurată n-ar depăşi 15.000 de euro. În realitate, însă, valoarea despăgubirilor obţinute de justiţiabili în urma condamnării statului român de către CEDO a variat între 600.000 de euro, în cazul unui proces penal, şi aproximativ un milion de euro, în cazul imobilelor naţionalizate. „Valoarea minimă a sumei asigurate ar trebui să fie de un milion de euro per magistrat, fiindcă un judecător nu se pronunţă doar asupra unui caz. Dacă suma asigurată e mică, iar despăgubirea mare, atunci victima erorii judiciare îşi va recupera o parte din sumă de la asigurator şi diferenţa direct de la magistrat, în urma unui proces“, este de părere avocatul Gheorghe Piperea.
Ce primă de asigurare ar trebui plătită atunci dacă suma asigurată ar fi, de exemplu, 500.000 de euro? În acest caz, utilizând modelul asigurărilor de malpraxis în cazul medicilor, conform Astra Asigurări online, prima este de 285 de euro. Din datele Consiliului Superior al Magistraturii, în sistemul judiciar sunt ocupate 6.512 posturi de magistraţi, ceea ce ar însemna o piaţă anuală de aproximativ două milioane de euro pentru acest tip de asigurări.
Asigurări diferite, în funcţie de competenţa magistratului
Dar modelul care se va aplica pentru magistraţi va fi diferit de cel aplicat deja în cazul personalului medical. În opinia avocatului Piperea, magistraţii prezintă un grad de risc mai mare decât medicii, iar pentru ca prima de asigurare să nu fie prea mare, ar trebui ca statul să organizeze o licitaţie şi să negocieze cu toate companiile de asigurare. De asemenea, ar trebui să existe diverse tipuri de asigurare, în funcţie de competenţele magistraţilor, care sunt diferite în cazul unei judecătorii faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Piperea mai spune că astfel de asigurări există în Olanda, prima fiind considerată un bonus care se adaugă la salariul magistratului şi care este plătită de la buget. Merită precizat faptul că medicii români îşi achită primele de asigurare din salariu.
Judecătoarea Mona Pivniceru, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), asociaţie care a iniţiat proiectul de lege pentru introducerea asigurării de răspundere civilă în cazul magistraţilor, susţine că aceste poliţe nu pot fi introduse atâta timp cât nu se intră în normalitate, iar statul nu-şi respectă obligaţiile faţă de sistem. „Unui judecător care soluţionează 100 de dosare nu-i poţi vorbi de răspundere civilă. Acesta nu trebuie să stea sub spectrul sancţiunilor financiare, fiindcă astfel nu mai poate da soluţii corecte şi nici nu va mai dispune vreo arestare, de frică să nu greşească. În Constituţie se prevede că judecătorul răspunde pentru neglijenţă şi rea-credinţă, însă a existat doar un singur caz sancţionat“, susţine preşedinta AMR. Pivniceru dă exemplul altor ţări, în care, pentru arestările care s-au soldat ulterior cu achitări, statul a constituit un fond special de garanţie pentru despăgubiri.
12 mil. de euro este suma despăgubirilor la care statul nostru a fost obligat de CEDO în 2009, România fiind întrecută în acest sens doar de Rep. Moldova
