Documentul stabileste principalele directii de actiune pentru perioada 2003 – 2010. Semnatarii au cazut de acord ca sunt prioritare trei obiective: 1. Asigurarea calitatii prin dezvoltarea de noi mecanisme institutionale, nationale si europene2. Adoptarea unei structuri a programelor de studii bazate pe cicluri: licenta, masterat si doctorat 3. Promovarea mobilitatii studentilor si a personalului academic si administrativ. Usor de spus si la fel de simplu si de semnat astfel de adeziuni. Cu punerea in aplicare va fi mai complicat. Daca nu ne costa nimic sa decretam educatia ca fiind prioritate nationala sau trecerea de la reforme reparatorii la reforma sistemica, in mod sigur ne va afecta, si financiar, si spiritual, punerea in aplicare a detaliilor pe care le genereaza aceste obiective. tari cu traditie in educatie si cu economii consolidate nu stiu cum pot sa faca fata pentru a realiza aceste obiective in contextul restrictiilor financiare si cresterii numarului de studenti. In Marea Britanie, spre exemplu, s-a optat pentru reducerea numarului de studenti. Consecinta a fost un sistem de invatamant calitativ, dar nu si echitabil. Asa ca a fost nevoie sa se renunte la aceasta politica. Franta, Italia, Spania au adoptat politica portilor deschise pentru toti tinerii studiosi, ceea ce a pus in pericol calitatea din cauza insuficientei resurselor. Doar statele care au putut asigura un nivel ridicat al finantarilor – Norvegia, Finlanda, Olanda – au fost capabile sa realizeze un echilibru intre calitatea si echitatea sistemului de invatamant. Exemplele pot continua. Un lucru ramane cert. Invatamantul european este in plina criza, la fel ca si sistemul economic. Romania n-a iesit niciodata din criza. Peste framantarile proprii, ea trebuie sa faca fata si la cele pe care le implica aderarea la spatiul european. Dupa ce nu avem fonduri pentru investitii suplimentare, numarul studentilor nostri este mic, prin comparatie cu cel din tarile europene.
Finantarea Invatamantului: Nici la universitatile de stat cursurile nu vor mai fi pe gratis
Incepand cu anul 2004-2005 se introduce obligativitatea contributiei individuale a studentilor la costurile invatamantului superior. Referinta pentru determinarea contributiei individuale este alocatia pe student corespunzatoare fiecarui profil, iar cuantumul acestei contributii se determina in functie de doi indicatori: unul reflectand situatia sociala a studentului, celalalt performanta sa academica. Studentii admisi in anul I vor fi clasificati dupa doua criterii:
– social – venitul anual pe membru de familie;
– performanta academica la admitere.
Studentii cei mai saraci, respectiv cei mai performanti, vor fi scutiti de contributia individuala.
· In urmatorii patru ani, subventiile de studii anuale vor fi asigurate pentru 75.000 de studentii de la cursuri universitare si postuniversitare.
· Studentii care nu obtin subventie de studii sunt platitori de taxe: in timpul studiilor, dupa absolvire, din salariu, dintr-un imprumut la banca.
Ce implica aceste schimbari?
1. Admiterea trebuie sa se desfasoare peste tot intr-o maniera unitara: concurs sau pe baza de dosar. Daca se recurge la forma de concurs va defavoriza candidatii proveniti din medii sarace, deoarece ei nu vor putea apela la forme de pregatire suplimentara, gen meditatii. In acest caz, facultatile ar trebui sa elaboreze sisteme rafinate de admitere prin care sa se testeze capacitatea de a studia si nu cuantumul de cunostinte dobandit de candidati.
2. In acest moment doar 1% din studentii Romaniei provin din mediul rural si paturile defavorizate. Acest procent indica faptul ca majoritatea populatiei, care este saraca, finanteaza – prin sistemul de stat – instruirea copiilor proveniti din familii mai instarite. Obligativitatea contributiei individuale va diminua numarul studentilor proveniti din randul familiilor cu venituri mici.
Ce am aflat in cadrul discutiilor pe ateliere?
Finantarea de la buget va creste in concordanta cu cresterea economica, asa ca sperante pe termen scurt sau mediu nu se intrevad. S-a propus pentru 2004 alocarea a sase procente din PIB pentru finantarea invatamantului. Pana se vor elabora strategiile si criteriile, in lipsa recunoscuta de manageri in invatamant, orice ban dat in plus se va risipi cu aceeasi frenezie, dar fara efecte. S-ar putea introduce un sistem de analiza si alocare a burselor de studii urmarindu-se criteriile sociale si de performanta. Sistemul este extrem de laborios si necesita personal dedicat numai acestui aspect. In plus, monitorizarea ar trebui facuta la nivelul tarii, renuntandu-se la sistemul de finantare actual, pe numar de studenti alocat unei facultati. Asumarea unui contract privind plata studiilor ulterior absolvirii va fi riscanta deopotriva pentru facultate si student. In actuala situatie, procentajul celor care se angajeaza dupa absolvire este foarte mic, la fel cum sunt si salariile. Bancile nu sunt dispuse sa ofere credite pentru studii, tocmai din aceste considerente.
Restructurarea studiilor universitare: trei ani pentru licenta si doi pentru masterat
Organizarea programelor de studii trebuie sa se faca pe trei cicluri:
· Studii universitare de licenta, cu o durata de 3-4 ani (minimum 180 si maximum 240 credite). Studiile de licenta vor oferi calificari largi, pe domenii de studii.
· Studii universitare de masterat cu o durata de 120 – 160 de credite. Durata totala minima cumulata a ciclului I (licenta) si a ciclului II (masterat) va fi de 300 credite transferabile. Calificarile universitare aprofundate (specializarile) vor fi plasate la nivelul ciclului masterat, ceea ce va duce la inlaturarea specializarilor inguste si prea timpurii de la nivelul licentei.
· Studii doctorale cu o durata de 3 ani. Trecerea treptata de la sistemul actual bazat pe indrumarea individuala a doctoranzilor la sistemul scolilor doctorale si dezvoltarea scolilor doctorale europene.
Schema principala a duratei ciclurilor urmeaza a fi 3-5-8, cu posibilitati de flexibilizare in unele domenii.
Ce implica aceste schimbari?
1. Existenta unor standarde ocupationale pentru a sustine conceperea programelor analitice in relatie cu nevoile pietei muncii. In Romania exista doar cateva sute de astfel de standarde, care nu au mai fost revizuite si actualizate de cativa ani. Nu avem specialisti care sa se ocupe de crearea si imbunatatirea acestor standarde.
2. Eliminarea decalajului dintre calificarile oferite de invatamant si cele cerute pe piata muncii. Pana in prezent, MECT nu a facut nici un sondaj pentru a vedea care este gradul de absorbtie pe piata muncii a absolventilor. Nici o facultate nu urmareste acest aspect, pentru ca nu reprezinta un indicator de evaluare si nici nu este constransa in vreun fel prin sistemul de finantare de la buget.
3. Existenta unui corp didactic specializat si cu o bogata experienta practica in noile domenii de activitate. Nu numai ca nu avem profesori formati in spiritul economiei de piata, dar deficitul de personal universitar, pe ansamblul sistemului, este in medie de 40%.
4. Spatii, dotari si echipamente adecvate unui sistem modern si flexibil de invatamant.
Ce am aflat in cadrul discutiilor pe ateliere?
Se va „reconcepe” sistemul de admitere. Adica se va reveni la formele traditionale de verificare a cunostintelor. Pentru a fi recunoscute studiile in afara tarii, va fi necesara o reacreditare a institutiilor de invatamant potrivit standardelor europene. Proces extrem de dificil, asa ca se va incepe de la nivelul masteratelor. In mod sigur insa, vor disparea multe dintre facultatile de stat infiintate prin orasele mici din tara. Universitatile publice si private vor trebui sa se asocieze pe regiuni de dezvoltare sub forma unor consortii.
Asigurarea calitatii Invatamantului: universitatile vor fi evaluate si ierarhizater
rPrioritatea acordata calitatii serviciilor educationale se traduce prin cateva obiective: rn
rn• Instituirea unui sistem de evaluare interna si externa a universitatilor.rn
rn• Stabilirea unor standarde de performanta. rn
rn• Punerea accentului pe rezultate pe termen lung, si nu pe performante utilizate exclusiv in mediul academic. rn
rn• Introducerea unui sistem de finantare diferentiata in raport cu calitatea performantelor la nivelul programelor si institutiilor. rn
rnCe implica aceste schimbari?rn
rn1. Reelaborarea criteriilor si standardelor de performanta institutionala. rnIn nici o facultate nu exista, practic, instituite astfel de standarde. CNEAA nu a urmarit decat indeplinirea conditiilor obligatorii (minime) de acreditare. rn
rn2. Ierarhizarea institutiilor si a specializarilor universitare. rnPentru a se realiza o ierarhizare este necesar sa existe un sistem de evaluare a specializarilor universitare si a programelor de studii pentru a putea fi comparate. In 13 ani nu s-a auzit de nici o reuniune a profesorilor pe domenii de studii pentru a se pune de acord asupra obiectivelor si continutului programelor de pregatire. rn
rn3. Instituirea unui organism independent capabil sa urmareasca si sa garanteze corectitudinea ierarhizarilor.rn
rnCe am aflat in cadrul discutiilor pe ateliere?rn
rnSe vor crea alte organisme responsabile cu asigurarea calitatii. O noua structura birocratica? Alti bani pentru intretinerea altor functionari publici? rnSe va reorganiza actualul sistem de evaluare si acreditare academica (CNEAA). S-a avansat chiar supozitia desfiintarii acestei structuri. Adica se arunca la cos ce s-a facut pana acum si incepem alte experimente. rnCat costa asigurarea calitatii? Se poate realiza performanta in sali de cursuri dotate cu banci vechi de un secol? Fara echipamente didactice moderne? Se poate cere performanta academica unor profesori platiti la limita subzistentei? Generos, premierul Romaniei a anuntat ca se vor dubla salariile profesorilor universitari incepand cu anul viitor. rnrn
rnInvestitii in cercetare: Mai multi bani pentru laboratoarele universitarern
rn• Alocarea unui procentaj mai mare (25% din bugetul anual al cercetarii) pentru finantarea cercetarii stiintifice din universitati.rn
rn• Finantarea prioritara a cel putin zece centre sau institute de excelenta pe langa universitati, prin concurs national.rn
rn• Infiintarea unui Consiliu National pentru Transfer Tehnologic si Cognitiv care sa gestioneze fondurile destinate cercetarii aplicative.rn
rnCe implica aceste schimbari?rn
rnIntroducerea unui sistem eficient de evaluare a rezultatelor cercetarii, in care accentul sa se puna pe rezultate eficiente. rnApropierea invatamantului de sectorul economic. Guvernul ar trebui sa intervina, prin parghii fiscale – scutiri de la plata impozitelor sau reduceri – pentru a-i determina pe intreprinzatori sa investeasca in colaborari pe termen lung cu mediile universitare.