Când nu lucrează de la sediul firmei, aproape jumătate dintre respondenţii români intervievaţi lucrează de acasă şi aproximativ 20% preferă cafenele şi opţiunile de tip business lounge, arată studiul realizat de IWG. 

„Creşte cererea pentru ?la cerere’ şi este firesc în contextul revoluţiei spaţiilor de muncă. Timp de generaţii oamenii s-au obişnuit cu programul de lucru fix, de 8 ore petrecute în acelaşi birou. Însă un număr din ce în ce mai mare de companii adoptă un model diferit de muncă ce aduce beneficii de partea angajatorilor şi a angajaţilor, motiv pentru care companiile îşi revizuiesc portofoliul imobiliar. Am intrat în era forţei de muncă mobile şi flexibile, iar acest fenomen reprezintă o schimbare majoră nu doar pentru România, dar şi la nivel global. Foarte curând conceptul de muncă flexibilă va deveni normalitate”, explică Ramona Predescu, country manager Regus şi Spaces în România. 

Peste 90% dintre managerii români au recunoscut că sunt preocupaţi ca firma pe care o conduc să răspundă mai repede decât competiţia la schimbările din piaţă şi să capitalizeze pe oportunităţile care apar în pieţe noi, dar fără să facă investiţii pe termen lung (81% dintre repondenţi). 

Companiile din România (63%) sunt interesate să crească în următorii 3-5 ani veniturile din contracte internaţionale, faţă de media de 50% a respondenţilor globali. 

Dintre managerii intervievaţi, 90% sunt de părere că angajaţii care lucrează în regim remote pot aduce economii semnificative pentru firmă şi că utilizarea unor birouri flexibile ar scădea cu până la 10% cheltuielile anuale de management al spaţiilor (81%). 

Oamenii de afaceri din România au o disponibilitate scăzută (28%), faţă de media globală (41%), de a avea capitalul blocat în contracte pe termen lung legate de proprietăţi şi tehnologie. Peste 60% dintre respondenţi au recunoscut că iau în considerare renunţarea la spaţiul actual în favoarea unei soluţii de sediu flexibil, bazată pe abonament, pentru a redirecţiona mai mult capital către iniţiative de creştere a afacerii. 

Obstacolele percepute ca relevante atunci când companiile se extind în noi locaţii sunt legate de raportul calitate-preţ (78%), costul cu infrastructura IT şi servicii (67%) şi resursele necesare pentru dotarea şi amenajarea noului spaţiu (57%). 

Managerii români sunt de părere că un mediu de lucru flexibil, din perspectiva alegerii orei şi a locaţiei, îi ajută pe angajaţi să fie mai productivi (peste 80%), mai satisfăcuţi la locul de muncă şi să aibă întâlniri mai eficiente (peste 70%), dar totodată le permite acestora să lucreze mai aproape de casă (peste 50%). 

Caracteristicile unui spaţiu de lucru ?productiv’, în opinia respondenţilor sunt date de un design inspiraţional pentru colegi şi clienţi (72%), de internetul de mare viteză (57%), de un număr generos de săli de întâlnire (40%) şi de acces la căile de transport (34%). 

La întrebarea „ce le-ar determina pe companiile din industria în care activezi să utilizeze locaţii remote”, optimizarea costurilor a fost răspunsul a peste 90% dintre respondenţi, urmat de creşterea productivităţii, un mai bun work-life balance pentru angajaţi şi reducerea timpului pierdut în trafic de aceştia. Peste 80% dintre antreprenori au menţionat posibilitatea de scale-up şi scale-down a afacerii, fără investiţii pe termen lung în sediu. 

În acord cu tendinţa globală în creştere, 87% dintre respondenţii din România au fost de acord cu oportunităţile pe care le oferă recrutarea forţei de muncă flexibile, freelanceri sau consultanţi, şi că posibilitatea de a apăsa on/off butonul serviciilor utilizate, în funcţie de nevoi şi cu pierderi minime, aduce beneficii semnificative companiei (82%). 

Posibilitatea de a rezerva rapid un birou (66%), o sală de întâlniri (61%) şi găsirea celui mai apropiat birou disponibil atunci când călătoresc într-un oraş nou sau într-o ţară străină (52%), urmate de gestionarea costurilor aferente sunt principalele solicitări pe care respondenţii români le au de la o aplicaţie de mobilă pentru birouri flexibile. Totodată, peste 80% dintre respondenţi au valorizat impactul pe care apartenenţa la o comunitate globală de afaceri îl are în capacitatea de inovare a propriei companii.