Profitul tenismenilor vine doar în mică măsură din activitatea competiţională. Popularitatea sportului îi face preferaţii departamentelor de marketing ale marilor corporaţii, care le varsă anual în conturi sute de milioane de dolari Mai mult decât în alte sporturi, tenisul este mai degrabă o rampă de lansare pentru finanţele practicanţilor săi. Cel mai de succes brand la ora actuală, Maria Sharapova câştigă din tenis doar puţin peste 10% din totalul veniturilor anu
Profitul tenismenilor vine doar în mică măsură din activitatea competiţională. Popularitatea sportului îi face preferaţii departamentelor de marketing ale marilor corporaţii, care le varsă anual în conturi sute de milioane de dolari
Mai mult decât în alte sporturi, tenisul este mai degrabă o rampă de lansare pentru finanţele practicanţilor săi. Cel mai de succes brand la ora actuală, Maria Sharapova câştigă din tenis doar puţin peste 10% din totalul veniturilor anuale, restul provenind din contractele de imagine. Pentru a ajunge la un nivel comparabil, însă, este nevoie ca, pe lângă o poziţie onorabilă în clasament, sportivul să iasă în evidenţă printre colegii săi. Fie prin frumuseţe, fie prin alură, fie pur şi simplu prin comportament.
La finalul anilor ‘80, André Agassi a fost ales de Canon pentru promovarea modelului „Rebelion“, deşi jucătorul nu intrase încă în topul zece ATP. Ajutat însă de o coafură originală – o coamă blondă – şi de manifestări tipice – ca să-i facă în ciudă tatălui său homofob a apărut la unul dintre turnee rujat şi cu pantalonii tăiaţi -, Agassi era deja cel mai popular jucător din circuit.
Chiar dacă înzestrată cu totul alte calităţi, Anna Kournikova câştiga anul trecut mai mult decât Justine Henin, locul 1 mondial şi deţinătoare a şapte trofee de grand slam. Aceasta, în condiţiile în care rusoiaca nu a mai participat la nici un turneu din 2002, iar de-a lungul scurtei cariere nu a câştigat nici un titlu, cu excepţia trofeelor la dublu obţinute cu prietena sa Martina Hingis (care avea să declare mai târziu că se săturase să câştige meciuri de una singură).
În schimb, deşi nu iese în evidenţă nici prin manifestări, nici prin musculatură, Roger Federer şi-a găsit o nişă printre corporaţiile în căutare de imagine. Supranumit „ceasul elveţian“, Federer a fost opţiunea firească a reprezentanţilor Rolex, dar şi a companiei aeriene din ţara natală, Swiss Air. Potrivit informaţiilor din presă, valoarea contractului cu compania de orologie este de 15 milioane de dolari pe o perioadă de zece ani, în schimb jucătorul obligându-se să poarte un ceas Rolex de fiecare dată când ridică un trofeu.
Mai mult, deşi sunt branduri concurente, şi Gillette şi Wilson au ales să fie reprezentate de primul tenisman al lumii, companiile producătoare motivându-şi opţiunea prin popularitatea sa, dar şi prin aspectul întotdeauna pus la punct. Este estimat că fiecare dintre concernuri îi varsă în conturi două milioane de dolari anual.
Totuşi, în clasamentul finanţelor jucătorilor din toate timpurile, André Agassi este nedepăşit. În cei 20 de ani petrecuţi pe teren, Agassi a cîştigat peste 25 de milioane de dolari din tenis, la care se adăugau încă 30 de milioane anual din contractele publicitare. Printre companiile care l-au ales pentru a le reprezenta se numără Canon, Dunlop, American Express sau Adidas.
Sharapova, locul unu la bani
De altfel, întrebată într-o conferinţă de presă ce venituri are, Sharapova a răspuns sec: „Niciodată nu sunt de ajuns. Când e vorba de bani, nu există limite“. Jucătoarea s-a numărat, în urmă cu doi ani, printre militantele pentru egalizarea premiilor din turneele de Grand Slam, declarându-se dispusă să joace meciuri în cinci seturi, specifice circuitului masculin. Nu a fost nevoie însă de acest sacrificiu. Ultimele două turnee care refuzau să le plătească pe jucătoare la acelaşi nivel ca pe bărbaţi, Roland Garros şi Wimbledon, au cedat anul acesta. Responsabilă pare a fi însă nu Sharapova, ci Venus Williams, care, într-un articol publicat în cotidianul „The Times“, îi acuza pe oficialii turneului britanic că „au rămas de partea greşită a istoriei“. Câteva luni mai tîrziu, Williams a fost aleasă de UNESCO să conducă campania de egalitate dintre femei şi bărbaţi în sport. Coincidenţa face ca Venus să fie prima femeie care a beneficiat de acest avantaj, iar câştigarea trofeului de la Wimbledon 2007 i-a adus un premiu egal cu cel al câştigătorului turneului masculin, Roger Federer.
Probleme pe teren
Nu întotdeauna contractele fabuloase din publicitate s-au dovedit fructuoase. Accidentările sau problemele personale sunt câteva dintre motivele pentru care înţelegeri pe zeci de milioane de dolari au sfârşit, nu o dată, în sala de judecată. Totuşi, de cele mai multe ori, popularitatea jucătorilor a determinat majoritatea companiilor ajunse în asemenea situaţii să nu renunţe la asocierea cu ei, nici chiar după încheierea carierei sau după incidente nefericite.
ÎNCREDERE Cel mai activ sponsor al jucătorilor de tenis este, fără îndoială, producătorul american de articole sportive Nike. Maria Sharapova, Roger Federer sau Rafael Nadal sunt doar câţiva dintre cei care îşi câştigă mare parte a averii de pe urma unui contract spectaculos cu compania americană. Deţinătoarea recordului este însă Serena Williams, care a semnat în 2004 un contract de 40 de milioane de dolari. Cu patru ani înainte, sora sa, Venus, încheiase pe aceeaşi sumă o înţelegere cu Reebok. Ambele surori au intrat, la puţin timp de la semnarea contractelor, într-un con de umbră. În ciuda retragerii temporare din circuit, capitalul de imagine acumulat de cele două i-a convins pe reprezentanţii celor două concernuri să nu recurgă la rezilierea contractelor. Decizia s-a dovedit a fi una înţeleaptă, atât Venus, cât şi Serena revenind astăzi între primele zece jucătoare ale lumii. Nu toate poveştile din tenis au avut însă un final fericit.
GHINION Câştigătoare a nouă titluri de Grand Slam şi deţinătoare a locului 1 în clasamentul WTA timp de doi ani, Monica Seles a fost înjunghiată în 1993 de un fan al principalei sale competitoare, Steffi Graf. În 1996, în momentul întoarcerii în circuitul competiţional, Monica Seles a încheiat un contract de imagine cu Nike de 25 de milioane de dolari. În primă fază, Nike părea să fi dat lovitura, Seles însuşindu-şi chiar în acel an titlul de la Australian Open. Imediat după aceea însă, cariera sa nu a mai revenit la cotele dinaintea accidentului, şi, încetul cu încetul, jucătoarea s-a retras din activitate. De atunci, nu a mai apărut pe teren decât cu ocazia unor meciuri demonstrative cu Martina Navratilova.
SOLIDARI În 1995, atunci când tatăl lui Steffi Graf a fost acuzat de evaziune fiscală, General Motors, care îi dădea jucătoarei germane 3,5 milioane de dolari anual pentru a reprezenta brandul Opel, nu a renunţat la contract. Aceasta, deşi toate informaţiile o indicau pe jucătoare ca părtaşă la acţiunile tatălui său.
Au rămas în istorie
Deşi nu se află în circuitul profesionist decât de nouă ani, Federer ameninţă să îi ia lui Pete Sampras şi primul loc între jucătorii cu cele mai mari câştiguri din tenis din toate timpurile. De remarcat că ocupanta locului 1, Steffi Graf, are venituri de două ori mai mici decât omologul său masculin.
Steffi Graf 21,89 milioane de dolari
A ocupat locul 1 în ierarhia WTA timp de 377 de săptămâni consecutive, recordul absolut atât pentru circuitul feminin, cât şi pentru cel masculin. După ce şi-a însuşit 22 de titluri de Grand Slam de-a lungul unei cariere de 17 ani, Graf s-a retras în plină glorie, în 1999, când ocupa locul 3 în ierarhia WTA. Este căsătorită cu André Agassi, de care s-a apropiat după ce ambii au câştigat turneul Roland Garros în 1999.
Martina Navratilova 21,40 milioane de dolari
Cu un portofoliu de 117 turnee câştigate, Navratilova nu a fost încă egalată de nici un alt jucător din turneul profesionist. Marcată de ironiile la adresa greutăţii sale, a ţinut diete draconice de-a lungul întregii cariere. În 2003, a devenit cea mai în vârstă campioană a unul turneu de Grand Slam, după ce
şi-a însuşit trofeul la dublu la Wimbledon.
Lindsay Davenport 21,76 milioane de dolari
A încheiat anii 1998, 2001, 2004 şi 2005 pe primul loc al ierarhiei feminine. O afecţiune la spate şi dorinţa de a face copii au determinat-o să se retragă din circuitul competiţional la finalul lui 2006. Imediat după ce a născut, în această vară, Davenport şi-a exprimat însă intenţia de a se întoarce pe teren, anunţându-şi deja prezenţa la Olimpiada din 2008 de la Beijing.
Martina Hingis 20,06 milioane de dolari
Născută într-o familie de tenismeni profesionişti, Hingis şi-a făcut debutul în circuitul de seniori la câteva zile după ce împlinise 14 ani, iar un an mai târziu, câştiga deja primul turneu de Grand Slam din carieră, Wimbledon. La 22 de ani, a fost forţată însă să se retragă, din cauza unor afecţiuni la ligamente. După ce a revenit, în 2005, acum ocupă locul 6 în clasamentul WTA.
Venus şi Serena Williams 17,80 milioane de dolari
Surorile au avut o carieră extraordinar de asemănătoare, care se reflectă şi în sumele câştigate din tenis (Serena are cu doar 4.500 de dolari mai mult decât Venus). Cele două se află în competiţie încă dinainte de a împlini zece ani, apoi, de-a lungul timpului, s-au perindat succesiv la conducerea clasamentului WTA. Retrase din activitate după ce o soră le-a fost ucisă în 2003, s-au întors în forţă în ultimul an, iar acum ocupă locurile 7 (Serena), respectiv 9 (Venus).
Pete Sampras 43,28 milioane de dolari
Numit de „Tennis Magazine“ cel mai bun jucător din toate timpurile, Sampras a câştigat 14 titluri de Grand Slam şi a terminat şase ani consecutivi pe primul loc în clasamentul mondial, din 1993 până în 1998. Şi-a anunţat retragerea în toamna lui 2003. Sampras suferă de thalassemia minor, o boală congenitală care provoacă anemie şi oboseală în exces.
Roger Federer 35,64 milioane de dolari
În vârstă de 26 de ani, Federer deţine deja 11 trofee de Grand Slam, rezultatul unui record de participări consecutive la zece astfel de competiţii. Deşi a intrat în circuitul profesionist în 1998, cariera sa a luat avânt din 2001, când l-a învins în sferturile de finală de la Wimbledon pe Pete Sampras, jucătorul cu care este, de altfel, cel mai frecvent comparat.
André Agassi 31,15 milioane de dolari
Despre unul dintre cei mai populari jucători din toate timpurile se spune că „a avut mai multe cariere“. Devenit cunoscut iniţial ca băiatul rău al Americii, în 1995, la zece ani de când intrase în lumea tenisului, s-a ras şi a renunţat la vestimentaţia scandaloasă care îl făcuseră faimos. După ce, ani la rând, nu a mai câştigat nimic, în 1998 şi-a reintrat în formă şi a încheiat anul pe locul 6, deşi pornise de pe locul 141.
Boris Becker 25,08 milioane de dolari
A devenit faimos după ce a jucat unul dintre cele mai lungi meciuri din istorie, câştigat împotriva lui John McEnroe în 6 ore şi 39 de minute. Mai târziu, a câştigat şase titluri de Grand Slam. În octombrie 2002, a fost condamnat pentru evaziune fiscală şi a primit doi ani de închisoare cu suspendare şi o amendă de 500.000 de dolari. Între 2005 şi 2006, a fost una dintre gazdele programului BBC „They think it’s all over“.
Yevgeny Kafelnikov 23,88 milioane de dolari
Deşi nu se laudă cu performanţele celorlalţi jucători din top (a câştigat doar două turnee de Grand Slam), Kafelnikov a dominat tenisul mondial la finalul anilor í90. În 2003, a fost acuzat de aranjarea unui meci, iar un an mai târziu, s-a retras din circuit. De atunci, s-a reprofilat pe jocuri de noroc, iar în 2005, a ajuns până în manşele finale ale turneului mondial de poker.