Scopul proiectului de lege este acela de a crea cadre de redresare îmbunătăţite pentru companii. Acesta a ieşit din dezbatere publică, urmând să meargă mai departe la comisiile de specialitate ale ministerelor pentru avizare, iar ulterior va fi transmis spre aprobare către Guvern şi Parlament.

Expunerea arată că în lipsa unor măsuri de prevenţie adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii ies anual din economie la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă.

În ceea ce privește situația din România, conform documentului, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenţei, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare.

Totodată, în lipsa unei culturi a prevenţiei în business, anul trecut au intrat în insolvenţă 5.694 de companii la nivel naţional, dintre care 80 de companii de impact.

Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR şi Preşedinte UNPIR Filiala Cluj susține că Transpunerea Directivei Europene în legislaţia românească  este o oportunitate pentru redresarea companiilor din țară, subliind faptul că românii vor avea un rol cheie în acest context.

“Transpunerea Directivei Europene în legislaţia românească este o oportunitate pentru redresarea companiilor, dar care vine şi cu responsabilitate pentru noi, cei care avem un rol cheie în domeniul insolvenţei şi restructurării din România.

Este în puterea noastră să schimbăm modul în care restructurarea, pre-insolvenţa şi insolvenţa sunt percepute, şi transformate din stigmat, în normalitate. În acelaşi timp, ne bucură implicarea stakeholderilor în consultarea publică, demonstrând necesitatea noului cadru legislativ atât pentru companii şi specialişti, cât şi pentru comunităţile din jurul lor.” a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR şi Preşedinte UNPIR Filiala Cluj.

Modificările aduse proiectului

Proiectul inițial a suferit câteva modificări, însă patru dintre ele sunt cele mai importante. Prima o reprezintă abordarea în funcţie de contextul fiecărei companii, de gradul de dificultate.

Mai exact, companiile vor putea accesa aceste proceduri în funcţie de specificul dificultăţii fiecăreia pentru a putea beneficia de un proces adaptat de restructurare.

Eficientizarea procedurilor de restructurare este o altă modificare adusă proiectului, potrivit căreia, textrele referitoare la contestațiile din procedură au fost clarificate atât pentru creditori cât și pentru cei care vor aplica legea. Chiar dacă sunt formulate contestaţii, planul poate fi pus în aplicare, iar în paralel toate criticile părţilor implicate vor fi analizate de o instanţă.

O altă modificare adusă este eficientizarea procesului de transmitere a documentelor prin intermediul instanţei. mai exact, circuitul de comunicare al documentelor va fi mai eficient şi va ficomunicat direct de părţi. Astfel, vor fi aplicate sancţiuni pentru netransmiterea la timp a apelului, contestaţiilor, întâmpinărilor sau probatoriului către părţile cu interese contrare.

Protecţia creditorilor şi echilibrul între drepturile acestora şi protecţia debitorului este o altă importantă modificare adusă. Astfel, pentru protecţia creditorilor, au fost introduse elemente de control care să limiteze libertatea de decizie a companiei în stabilirea creanţelor care nu vor fi afectate de măsurile de restructurare.

De menționat este faptul că, această modificare a fost introdusă pentru a evita folosirea în mod abuziv a acestei posibilităţi de restructurare prevăzute de Directiva Europeană.

În același timp, creditorii pot contesta unele măsuri propuse de companii în planurile de restructurare, în cazul în care le-ar afecta drepturile şi pot cere lămuriri cu privire la viabilitatea măsurilor de redresare propuse.

Persoanele interesate de proiect au putut transmite observații

Trebuie menționat și faptul că în timpul procesului de transpunere, CITR a purtat discuţii cu autorităţile naţionale, inclusiv cele fiscale, cu UNPIR (Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă), INPPI (organul de pregătire profesională a practicienilor în insolvenţă), profesionişti ai dreptului insolvenţei (practicieni în insolvenţă, judecători sindici, avocaţi), mediul bancar şi mediul de afaceri, în contextul în care, toate prevederile deja existente în legislaţie să fie răspundă tuturor nevoilor.

Din data de 19 martie 2021, proiectul de lege s-a aflat în dezbatere publică, iar orice persoană interesată a avut posibilitatea transmiterii de observaţii cu privire la conţinutul proiectului către Ministerul Justiţiei. Etapa a fost finalizată prin publicarea pe site-ul Ministerului Justiţiei a variantei revizuite.

În același timp, în perioada dezbaterii publice, au fost transmise recomandări din partea corpurilor profesionale (practicieni în insolvenţă, evaluatori, notari, executori judecătoreşti, judecători sindici, etc), Asociaţia Română a Băncilor, Consiliul Patronatelor Bancare din România, Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), Turnaround Management Association România, Camera Notarilor Publici Din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti Din România, Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), AMCHAM, Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi, Romanian Business Leaders, ANAF şi Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Fiecare recomandatare a fost analizată, adaptată, dar și înglobată în textul propus în dezbaterea publică, în conformitate cu spiritul Directivei şi cu direcţiile stabilite prin proiectul iniţial.

În contextul în care această prevedere trebuie adoptată într-un timp cât mai scurt, având în vedere situația economică, echipa de proiect a depus toate eforturile pentru a se asigura că mediul de afaceri va putea beneficia în timp util de acest sprijin.