Plata impozitelor locale pe card şi emiterea bonurilor de masă şi a tichetelor-cadou cu ajutorul cardurilor prepaid sunt doar câteva soluţii de reducere a economiei subterane.
Nivelul ridicat al economiei subterane în Europa (estimată la 2.000 de miliarde de euro) a determinat guvernele UE să formuleze obiective clare de limitare a acesteia. Chiar dacă în unele ţări din Europa Centrală şi de Est volumul economiei gri tinde către nivelul de 40% din PIB (33% în România), identificarea unei soluţii unice întârzie să apară.
Conform unui studiu Visa Europe, realizat de A.T. Kearney, economia subterană din România a atins circa 46 de miliarde de euro în 2008. Reprezentanţii Visa sunt de părere că mare parte din această economie gri ar putea fi adusă la suprafaţă prin încurajarea plăţilor electronice, care ar trebui să înlocuiască rapid plăţile cu numerar. „Prin combaterea plăţilor în numerar, guvernul poate reduce economia subterană cu 10% până la 15%, ceea ce reprezintă un total de 5-7 miliarde euro“, spune Cătălin Creţu, director general pentru România, Visa Europe.
Plăţi „la negru“ în comerţ şi turism
Economia bazată pe cash favorizează economia subterană, conform studiului Visa. Nivelul ridicat al contribuţiilor sociale plătite de angajator şi de angajat, cadrul legislativ complex şi instabil care îngreunează plata impozitelor, angajările la negru, menţinerea agriculturii de subzistenţă sunt doar câteva din cauzele majorării economiei gri identificate de studiu. România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor. Este prezentă atât în producţie, construcţii, comerţ (distribuţie şi retail), cât mai ales în transport şi hoteluri/restaurante. Cazul tipic este al persoanelor care deţin mai multe locuri de muncă, dintre care o parte neînregistrate legal. Munca şi plata „la negru“ sunt larg răspândite în domeniul serviciilor: de la zugrăvit la îngrijirea copiilor, meditaţii şcolare, servicii medicale etc. De regulă, în aceste domenii, mare parte din salarii sunt plătite în numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în staţiunile de pe litoral, în cele montane şi în Deltă. Concluziile studiului arată că există o legătură strânsă între plăţile cash şi dimensiunea economiei subterane dintr-o ţară.
Cinci soluţii de la operatorii de carduri
Gradul redus de bancarizare din România favorizează economia subterană, în condiţiile în care ţara noastră conduce în regiune clasamentul ţărilor cu cea mai ridicată pondere a salariilor plătite în „plic“ – 23% din populaţie. În plus, majoritatea posesorilor de carduri retrag întregul salariu de la bancomat, preferând să efectueze plăţi în numerar decât să utilizeze cardul în tranzacţii la comercianţi. Sectoarele în care introducerea plăţilor electronice are cel mai mare impact asupra economiei informale sunt cele în care există cea mai mare parte a veniturilor nedeclarate: retail, transporturi, hoteluri şi restaurante.
Visa şi băncile partenere din România propun cinci măsuri care ar putea stimula plăţile electronice. O primă soluţie este introducerea plăţilor electronice pentru serviciile profesiilor liberale, dacă se depăşeşte o anumită valoare a acestora. Măsura ar putea fi stabilită de Ministerul Finanţelor după modelul Italiei. O altă propunere a băncilor vizează obligarea tuturor comercianţilor cu o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de lei să accepte cardul ca mijloc de plată, nu doar cei care depăşesc 100.0000 de euro, cum este în prezent. De asemenea, legislaţia care permite emiterea tichetelor de masă, a celor cadou, de bonus şi de vacanţă ar putea fi modificată, în opinia bancherilor, pentru a permite emiterea acestora în variantă prepaid, fapt care ar elimina piaţa neagră a tichetelor şi ar creşte eficienţa metodei de plată.
Guvernul ar mai putea câştiga cele 7 miliarde de euro din economia subterană şi prin reducerea TVA pentru plata cu cardul pe o perioadă limitată de unul sau doi ani, precum şi prin plata online a impozitelor locale şi centrale măcar în zece oraşe mari din România.
Plăţile electronice fac dificilă neraportarea veniturilor, cardurile putând fi astfel o soluţie eficientă.
Cătălin Creţu, director general România, Visa Europe
23,5 milioane de carduri au fost emise până în prezent în România, 700.000 dintre acestea numai în primul trimestru din 2009. Nici jumătate din ele nu sunt active
14,33 milioane de tranzacţii s-au făcut cu cardurile de debit, până la sfârşitul lui martie 2009, faţă de patru milioane de tranzacţii cu cardul de credit în aceeaşi perioadă
