Nagorno-Karabah, enclavă separatistă armeană din Azerbaidjan, ţară vecină Iranului, este, din 27 septembrie, scena unor lupte violente între forţele armene şi cele azere, conform agerpres.ro

Zece rachete au căzut peste sate iraniene

Potrivit agenţiei de presă Irna, zece rachete au căzut joi peste sate iraniene din regiunea Khoda-Afarin, la frontiera cu Nagorno-Karabah, distrugând o clădire şi rănind un locuitor.

De la sfârşitul lui septembrie, „mai mult de 50 de rachete şi obuze de mortier” au lovit această regiune unde locuieşte o importantă minoritate azeră, potrivit Irna.

„Dacă astfel de tiruri se repetă, Republica Islamică Iran nu va rămâne indiferentă”, a notat pe Twitter purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Said Khatibzadeh, evitând cu toate acestea să acuze vreo parte beligerantă.

Învecinându-se cu ambele ţări, cu care întreţine bune relaţii, Iranul a îndemnat de mai multe ori Armenia şi Azerbaidjanul să pună capăt ostilităţilor, oferindu-se să medieze.

„Forţele armate asigură securitatea şi liniştea (…) locuitorilor din regiunile frontaliere din nord-vestul ţării”, a adăugat Khatibzadeh, folosind hashtag-ul #hochedâr („avertisment” în persană).

La începutul lui octombrie, Iranul a atenţionat împotriva oricărei „intruziuni” pe teritoriul său din partea forţelor armene sau azere, după căderea unui obuz ce a rănit cel puţin un copil în zona frontalieră iraniană.

Strategia Moscovei în războiul dintre Armenia și Azerbaidjan

Singura întrebare care ne venea în minte de la începerea ciocnirilor dintre Azerbaidjan și Armenia era următoarea: Când va începe să se implice Rusia? În cea de a 12-a zi a luptelor, Rusia a făcut pasul și a invitat părțile la negocieri. În cea de a 13-a zi, i-a adus la Moscova pe miniștrii de Externe ai celor două țări.

În urma reuniunii s-a decis încetarea focului începând cu ziua de 10 octombrie, ora 12.00 și revenirea la masa negocierilor însă acest lucru trebuie făcut cu medierea SUA-Rusia-Franța, copreședinți ai Grupului de la Minsk, sub egida Organizației de Securitate și Cooperare în Europa. În plus, Moscova a adăugat un articol care prevede că acest format nu va fi modificat, asigurându-se astfel că ține departe de masa tratativelor alte țări, în special Turcia.

De fapt, un eveniment care a avut loc cu câteva zile înainte de izbucnirea conflictului Azerbaidjan-Armenia a arătat în mod clar care este poziția Rusiei. Președintele Parlamentului azer a mers în Rusia și s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

După întâlnire, partea azeră a furnizat presei informația că Lavrov ar fi propus ca cinci dintre cele șapte raioane ocupate să fie înapoiate Azerbaidjanului și ca o forță rusească de pace să fie amplasată pe coridorul Lachin – Shusha. Această informație a generat nedumerire, fiind adresate întrebări purtătorului de cuvânt al ministerului rus de Externe.

Maria Zaharova nu a dat un răspuns clar iar ulterior informațiile au fost retractate. Însă strategia pe care vrea să o adopte Moscova la masa tratativelor a fost deja dezvăluită opiniei publice internaționale.