Un concept care promovează antreprenoriatul și care oferă soluția succesului afacerii celor care nu au acces la capital prin mijloace „tradiționale“, crowdfunding-ul a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare rapidă atât în SUA, cât și în Europa, având avantajul că este o metodă accesibilă oricui, care sprijină nu numai inovația, ci și creșterea economică.
Inspirându-se din reglementările SUA și cele ale altor state membre UE, România a publicat recent un proiect de lege privind crowdfunding-ul ce reglementează modalitatea de funcționare a platformelor online de finanțare participativă (în continuare „platforma“). Proiectul de lege privind crowdfunding-ul urmărește susținerea dezvoltatorilor de proiecte, a start-up-urilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, dar și protejarea investitorilor, reglementând platformele prin intermediul cărora se întâlnesc cererea și oferta de capital.
Proiectul de lege prevede două modalități de finanțare participativă a proiectelor: (i) prin emitere de părți sociale la societățile cu răspundere limitată, respectiv emiterea de acțiuni și/sau obligațiuni emise de societățile pe acțiuni, situație în care investitorul va primi în schimbul contribuției sale părți sociale, acțiuni sau obligațiuni emise de societatea pe care o finanțează (eng: equity-based crowdfunding) și (ii) prin emiterea de titluri de creanță care conferă investitorilor dreptul de a încasa dobânzi în perioada în care împrumutul nu a ajuns la scadență (eng: credit-based crowdfunding).
Legiuitorul nu a considerat necesar să adauge în domeniul de aplicare a potențialei legi platformele online care solicită fonduri prin intermediul donațiilor (eng: donation-based crowdfunding), exceptându-le în mod expres și nici nu a făcut referire la un tip răspândit de crowdfunding, respectiv reward-based crowdfunding, care se referă la dreptul investitorului de a primi un anumit produs, rezultat ca urmare a investiției sale, cu valoare mai mult simbolică. Astfel, aceste tipuri de platforme pot funcționa în continuare, după reguli proprii, nefiind ținute de această reglementare. Considerăm oportună decizia de a exclude aceste forme de crowdfunding, având în vedere că o reglementare asemănătoare celor două forme expuse mai sus, respectiv equity-based crowdfunding și capital-based crowdfunding, ar îngreuna considerabil proiectele, de cele mai multe ori sociale, care presupun strângerea de fonduri cu ajutorul donațiilor și a sponsorizărilor.
Minimizarea riscurilor investitorilor
În România, au început să apară primele platforme de crowdfunding la sfârșitul anului 2012 și, deși fenomenul nu are amploarea pe care o are în alte țări, au fost deja finanțate nenumărate proiecte prin intermediul crowdfunding-ului. Mecanismul este simplu: un dezvoltator de proiect, în vederea atragerii de fonduri, lansează proiectul său pe o platformă. Proiectul reprezintă acel proiect de afaceri, postat pe o platformă și asumat de către un dezvoltator de proiect.
Având, probabil, în vedere o mai bună protejare a investitorilor, legiuitorul a fost destul de strict în privința înregistrării platformelor și a impus condiții de funcționare a acestora destul de limitative, cum ar fi obligativitatea de a avea un capital social de minimum 25.000 euro, precum și o asigurare de răspundere profesională. Aceste condiții se înscriu în logica prevederilor legislației comerciale române care prevăd că persoana juridică răspunde patrimonial cu întregul capital social pentru prejudiciile aduse. Cu toate acestea, prevederile stricte pot conduce la închiderea unor platforme, având în vedere sumele mari prevăzute pentru capitalul social necesar înscrierii și funcționării acestora. Dacă alte țări au ales metode complexe de a proteja investitorii, cum ar fi interdicția de a investi mai mult de 10% din venitul net pentru investitorii care nu au fost sfătuiți de profesioniști în acest sens, proiectul român a ales să stabilească praguri clare privind investițiile care pot fi făcute pe platformele de crowdfunding. Astfel, investitorii persoane fizice nu pot investi mai mult de 1.000 de euro într-un proiect de pe o singură platformă sau mai mult de 5.000 de euro în decurs de 12 luni în toate proiectele publicate de aceeași platformă. De asemenea, proiectul de lege limitează, așa cum au făcut și alte state membre, suma maximă de fonduri colectate pentru un proiect prin intermediul platformelor de finanțare participativă la un milion de euro.
Ce servicii oferă platformele de crowdfunding?
Cele mai importante servicii pe care le pot oferi platformele sunt cele de publicare a proiectelor și de colectare a sumelor de la investitori și virarea lor către dezvoltatori. Proiectul de lege nu reglementează nivelul comisioanelor aplicate investitorilor și dezvoltatorilor, acestea fiind lăsate la latitudinea platformelor. Platformele pot furniza și servicii de asistență și consultanță privind modul de realizare a finanțării participative, pot propune modele ale contractelor necesare pentru participarea la proiecte și mai pot furniza orice alte activități, dar numai cu informarea prealabilă a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Platformele de finanțare participativă nu pot participa la proiectele publicate pe website-ul lor sau pe orice altă platformă de finanțare participativă și nu pot publica pe website-ul lor proiectele dezvoltatorilor cu care au o legătură sau un interes economic.
Ce trebuie să știe dezvoltatorii de proiecte?
Numai firmele pot dezvolta proiecte, un lucru de așteptat având în vedere tipurile de crowdfunding reglementate și preocuparea pentru minimizarea riscurilor investitorilor. Dezvoltatorii trebuie să facă dovada că au minimum 5% din valoarea proiectului, fonduri proprii, înainte de publicarea proiectului pe platformă. Plata sumelor pe care investitorul dorește să le investească prin intermediul platformei de finanțare participativă este realizată exclusiv prin instrumente de plată electronice sau transfer bancar în contul colector al societății care deține platforma de finanțare participativă.
A ajuns deja o obișnuință ca legiuitorul să lase nenumărate lacune în actele normative emise și, în același timp, o speranță ca acestea să fie suplinite de doctrină și practică. Conceptul de crowdfunding și proiectul de lege propus cu scopul de a reglementa acest fenomen nu prezintă o excepție de la această regulă, dar este, totuși, o bază de la care se poate construi. Legea, ca și platforma, va funcționa, probabil, pe principiul „totul sau nimic“.
Andra Ștefanovici, avocat colaborator
bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ
