Eforturile de reducere a timpului petrecut de copii în fața ecranului sunt slăbite de accesul inegal la spații verzi
Cu toate acestea, aceste programe au mai puțin succes în cartierele în care copiii au mai puțin acces la spații verzi, cum ar fi pădurile, tufișurile, spațiile deschise și pășunile.
Studiul, publicat în revista Health and Place, s-a bazat pe date din Studiul comunităților sănătoase, care examinează utilizarea programelor și politicilor comunitare și comportamentele legate de obezitate în rândul copiilor de diferite rase și etnii.
Aproximativ două treimi dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani depășesc limita recomandată de două ore de timp petrecut în fața ecranului în fiecare zi.
Programele par să funcționeze mai bine atunci când copiii au un spațiu de joacă în afara casei
Programele și politicile comunitare vizează reducerea utilizării ecranului de către copii prin oferirea de programe comunitare de educație și dezvoltare a abilităților pentru părinți sau oportunități de activitate fizică gratuită pentru copii.
Cu toate acestea, programele par să funcționeze mai bine atunci când copiii au la dispoziție un spațiu de joacă în afara casei lor. Spațiile verzi din cartiere îi pot scoate pe copii din casă și le pot oferi un spațiu alternativ pentru a se implica în alte activități decât timpul petrecut în fața ecranului, scrie site-ul MedicalXpress.
Astfel, în cartierele în care spațiile verzi sunt mai rare, mediul poate fi mai puțin încurajator și poate reuși mai puțin să îndepărteze copiii de ecran.
Copiii din cartierele compuse din mai mult de 30% locuitori de culoare aveau mai multe șanse să depășească limitele zilnice ale timpului petrecut în fața ecranului, iar cartierele cu aproximativ 30% locuitori de culoare și hispanici aveau mai multe șanse să nu aibă spațiu verde.
Programele mai intense au fost asociate cu reducerea timpului petrecut în fața ecranului în locurile cu mult spațiu verde în apropiere, dar nu și în locurile cu spațiu verde redus sau moderat.
Nu există, încă, o relație de cauzalitate
Studiul nu a găsit o relație de cauzalitate, dar sugerează că simpla creștere a intensității programelor comunitare ar putea să nu fie o soluție universală pentru abordarea timpului petrecut de copii în fața ecranului, în absența unor medii favorabile.
Această lucrare este deosebit de importantă pentru organizațiile care au responsabilitatea și puterea de a face investiții echitabile în spații verzi pentru a sprijini sănătatea copiilor.
