Tot mai multe țări ajung la concluzia că măsurarea PIB nu mai este un indicator potrivit pentru a măsura evoluția economică. Unii specialiști consideră că este nevoie de un nou model economic.
Pentru o reţea restrânsă de țări, dar care este în creștere, PIB-ul nu mai reprezintă măsurătoarea potrivită pentru sănătatea economiilor, a informat CNBC.
Vrem să privim dincolo de PIB pentru a înţelege progresul
Majoritatea conduse de femei, țările precum Finlanda, Islanda, Scoţia, Ţara Galilor şi Noua Zeelandă sunt membre ale parteneriatului Wellbeing Economy Governments. Coaliţia, care se așteaptă să se extindă în lunile următoare, are drept obiectiv coalizarea economiilor din întreaga lume cu scopul de a aduce bunăstare comună pentru oameni şi planetă până în 2040.
Acest lucru înseamnă abandonarea ideii că schimbarea procentuală a PIB-ului reprezintă un indicator potrivit al progresului şi regândirea politicii economice pentru susţinerea calităţii vieţii pentru toţi cetățenii în armonie cu mediul. „Nevoia de un nou model economic nu a fost niciodată mai clară.”, a declarat premierul scoţian Nicola Sturgeon pentru sursa citată.
Încurajând şi alţi parteneri să ia în considerare o abordare economică bazată pe bunăstare, Sturgeon a arătat că crizele globale multiple „ridică semne de întrebare fundamentale privitoare la ceea ce preţuim şi pentru ce sunt de fapt economiile noastre”.
„Vrem să privim dincolo de PIB pentru a înţelege progresul, însă nu avem o măsurătoare unică a bunăstării, astfel că avem nevoie să analizăm o serie întreagă de indicatori şi dovezi pentru a înţelege progresul în sens mai larg.”, a declarat Diminick Stephens, consilier economic şef al Trezoreriei din Noua Zeelandă.
PIB-ul nu ia în calcul munca neplătită
Profesori şi economişti au declarat pentru sursa menționată anterior că ultimatumul emis de oamenii de ştiinţă privitor la încălzirea globală scoate în evidență necesitatea renunţării la obsesia legată de creşterea cu orice preţ. Criticii PIB au susținut că indicatorul este înşelător pentru că măsoară „ce e bun, ce e rău şi ce e urât” din activitatea economică şi cataloghează totul ca fiind pozitiv.
PIB-ul, spre exemplu, nu ia în calcul munca neplătită, nici nu face diferență între activitatea economică cu contribuţie pozitivă sau negativă la sănătatea şi bunăstarea oamenilor şi mediului natural. Secretarul general al ONU Antonio Guterres a salutat vocile din ce în ce mai numeroase care cer renunţarea la PIB ca indicator preferat al creşterii economice, îndemnând specialiștii să se concentreze pe o economie circulară. „Trebuie să preţuim mediul şi să trecem dincolo de PIB ca măsurătoare a progresului şi bunăstării umane.”, a spus Antonio Guterres.